Adenoza mamară: tot ce trebuie să știi despre această afecțiune
în data 6 August 2024
Adenoza mamară este o problemă de sănătate cu un impact semnificativ asupra calității vieții, care trebuie luată în considerare din cauza legăturii pe care o poate avea cu procesele maligne mamare. Iată ce este adenoza mamară, când apare ea, cum se diagnostichează și care este legătura demonstrată științific cu cancerul de sân!
Citește articolul de mai jos și descoperă tot ce trebuie să știi despre adenoză mamară:
Ce reprezintă adenoza mamară?
Adenoza mamară reprezintă un proces proliferativ benign care afectează în special componența lobulară (acinară) a parenchimului mamar, cu alte cuvinte, o mărire anormală a țesutului glandular. Această afecțiune este adesea asimptomatică, descoperindu-se incidental în timpul unei investigatii (mamografice sau ecografice) de rutină. Totuși, în unele cazuri, pot aparea simptome sau semne clinice.
Există mai multe tipuri de adenoză mamară, fiecare cu caracteristici proprii.
Adenoza simplă se referă la mărirea anormală a lobulilor mamari, fără alte modificări, și poate apărea și în condiții fiziologice (influențe hormonale, sarcină, lactație). Adenoza sclerozantă, pe de altă parte, asociază în plus și fibroza/scleroza stromală și prezintă la rândul său două forme, nodulară și difuză.
Fiecare tip de adenoză necesită o abordare specifică în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul [1].
Adenoza mamară poate coexista cu alte afecțiuni benigne ale sânului, precum fibroadenomul sau chisturile mamare, dar și cu afecțiuni maligne sau asa-numitele afecțiuni „borderline”. Deși adenoza în sine nu este malignă, studiile au arătat că femeile cu adenoză sclerozantă au un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar în viitor [2].
În ciuda faptului că este o afecțiune benignă, adenoza mamară poate avea un impact negativ asupra sănătății generale, poate provoca disconfort sau durere și poate afecta calitatea vieții pacientei. De asemenea, pacientele diagnosticate cu această patologie necesită monitorizare medicală regulată pentru a detecta orice posibile schimbări, conform indicațiilor medicului radiolog supraspecializat în imagistica senologica [3].
Simptomele adenozei mamare
Adenoza mamară este asimptomatică in cele mai multe cazuri. Cu toate acestea, există semne și simptome care pot fi observate, cel mai des întâlnită fiind durerea mamară. Aceasta poate varia de la un disconfort ușor, uneori resimțit sub formă de presiune, arsură sau înțepătură, la o durere intensă ce poate fi continuă sau intermitentă. În plus, adenoza mamara poate provoca o mărire de volum a sânului, poate duce la apariția nodulilor sau a maselor palpabile în sân [4].
În unele cazuri, adenoza mamara poate provoca și modificări ale tegumentului sânului. Acestea pot include roșeață, umflături sau retrageri ale pielii sau ale mamelonului. Astfel de modificări pot fi un semn al unei probleme subiacente mai grave și ar trebui evaluate de catre un medic [2].
Adenoza mamara poate fi, de asemenea, asociată cu schimbări ale sânilor legate de ciclul menstrual. Simptomele pot deveni mai evidente sau pot fluctua în intensitate în perioada premenstruală. Acest lucru se datorează faptului că nivelurile hormonale fluctuante din timpul ciclului menstrual pot stimula creșterea țesutului glandular mamar, ceea ce poate exacerba simptomele adenozei mamare [1].
Cauzele adenozei mamare
Adenoza mamară este o afecțiune benignă a sânului, strâns legată de fluctuațiile hormonale. Nivelul de estrogen din corp joacă un rol important în dezvoltarea acestei boli. Modificările hormonale care apar în timpul ciclului menstrual, al sarcinii sau al menopauzei pot contribui la dezvoltarea adenozei mamare [3].
Un alt factor de risc este moștenirea genetică. Femeile care au rude de gradul întâi cu adenoză mamară sau cu alte boli ale sânului pot avea un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune [4].
Adenoza mamară poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la femeile care se apropie de menopauză sau sunt în postmenopauză. Schimbările hormonale care au loc în acest timp pot favoriza apariția afecțiunii [2].
Alimentația și stilul de viață pot avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra riscului de a dezvolta adenoză mamară. Un regim alimentar bogat în grăsimi și un stil de viață sedentar pot contribui la apariția acestei boli. Studiile arată, de asemenea, că un consum regulat de alcool și fumatul pot crește riscul de a dezvolta această afecțiune [1].
Diagnostic adenoză mamară
Intalnirea cu medicul începe de obicei cu o conversatie (anamneză) si o examinare clinică în care acesta verifică mărimea, forma și structura sânului. Următorul pas este mamografia digitală cu tomosinteză sau ecografia mamară, metodă ce se alege în funcție de vârsta pacientei și structura sânului, în multe cazuri fiind nevoie de ambele, deoarece sunt complementare. În cazul mamografiei, pentru un plus de precizie, se recomandă efectuarea unei mamografii digitale cu tomosinteză, care oferă o imagine mai bogată în detalii [2].
Imagistic, adenoza mamară poate aparea sub forma unei mase de formă neregulată si contururi spiculate, a unei distorsiuni arhitecturale (ambele vizibile atat mamografic, cat si ecografic) sau sub forma unor microcalcificări (vizibile doar mamografic). Toate aceste entități pot mima o patologie maligna, iar pentru un diagnostic de certitudine este necesară o biopsie, adică prelevarea unui mic fragment de țesut care va fi examinat la microscop.
Examenul histopatologic va preciza natura benignă sau malignă a anomaliilor descoperite imagistic și va confirma sau infirma diagnosticul de adenoză mamară [3].
Rolul medicului în procesul de diagnosticare este vital. Medicul radiolog este cel care determină necesitatea efectuării investigațiilor, tipul de investigație necesară fiecarei paciente în parte, interpretează și explică rezultatele și face recomandările ulterioare. În plus, medicul poate răspunde la orice întrebări sau nelămuriri pe care le-ar putea avea pacienta.
Cum influențează adenoza mamară riscul de cancer mamar?
Adenoza mamară nu este în sine o boală de natura canceroasa, este o afecțiune benignă a țesutului mamar, caracterizată prin mărirea anormală a țesutului glandular. În ciuda naturii sale benigne, unele cercetări sugerează că adenoza mamară poate fi un factor de risc pentru aparitia cancerului mamar [4].
Astfel, femeile cu adenoză mamară au un risc de 1,5-2 ori mai mare de a dezvolta cancer mamar în comparație cu femeile care nu au această afecțiune. Aceste date trebuie interpretate cu precauție, deoarece rata de incidență a cancerului mamar este influențată de o serie de factori, inclusiv factori genetici și de mediu. În cazuri cu risc crescut, medicul poate recomanda efectuarea unui RMN mamar ca test de screening.
Cei mai importanți factori de risc asociați cu adenoza mamara care pot crește probabilitatea de a dezvolta cancer mamar includ istoricul familial de cancer mamar, vârsta, factorii hormonali și stilul de viață. Pentru a reduce riscul, este recomandat să se adopte un stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate, să se evite consumul de alcool și tutun și să se respecte controalele medicale periodice. In plus, pacienta trebuie să se prezinte la medic imediat atunci când observă schimbari la nivelul sânilor ce ar putea reprezenta primele semne de cancer mamar.
Screeningul și diagnosticul precoce joacă un rol crucial în gestionarea adenozei mamare și prevenirea cancerului mamar. Femeile cu adenoză mamară ar trebui să efectueze autoexaminări regulate ale sânilor și să participe la screeningul mamar periodic. Diagnosticul precoce poate îmbunătăți semnificativ prognosticul și opțiunile de tratament [1].
Înțelegerea detaliată a aspectelor elementare referitoare la adenoza mamară poate ajuta femeile să fie mai informate și să își gestioneze mai eficient sănătatea. Informează-te, fii atentă la semnele pe care ți le dă corpul tău și ține legătura cu medicul specialist pentru a primi recomandări personalizate de îngrijire!
Surse:
1. “Adenosis.” Www.breastcancer.org, www.breastcancer.org/benign-breast-conditions/adenosis, accesat la 25.06.2024;
2. “Adenosis and Breast Cancer Risk.” Verywell Health, www.verywellhealth.com/adenosis-enlarged-breast-lobules-430686, accesat la 25.06.2024;
3. “Adenosis of the Breast | Sclerosing Adenosis.” Www.cancer.org, www.cancer.org/cancer/types/breast-cancer/non-cancerous-breast-conditions/adenosis-of-the-breast.html#:~:text=Adenosis%20is%20a%20benign%20(non, accesat la 25.06.2024;
4. Nielsen, B. “Adenosis Tumour of the Breast?A Clinicopathological Investigation of 27 Cases.” Histopathology, vol. 11, no. 12, 1 Dec. 1987, pp. 1259–1275, https://doi.org/10.1111/j.1365-2559.1987.tb01871.x, accesat la 25.06.2024;
5. Visscher, Daniel W., et al. “Sclerosing Adenosis and Risk of Breast Cancer.” Breast Cancer Research and Treatment, vol. 144, no. 1, Feb. 2014, pp. 205–212, https://doi.org/10.1007/s10549-014-2862-5, accesat la 25.06.2024.
Cele mai citite
Virusul HPV – tot ce trebuie să știi
Torsiunea Ovariană: cauze, simptome și tratament
Ghid complet al metodelor contraceptive
Ecografia transvaginală – Tot ce trebuie să știi
Testul de sarcină – Tot ce trebuie să știi dacă bănuiești că esti însărcinată
Nodulii la sân: Ghid complet
Durerea de sâni (mastodinie)
Semnele și simptomele cancerului mamar
Tot ce trebuie să știi despre cancerul la sân
Sindromul ovarelor polichistice
Testul Babeș- Papanicolau: Ghid complet
Chisturile ovariene: diagnostic și tratament
Analize recomandate în timpul sarcinii
Metode contraceptive
Cancer col uterin - simptome
Cancer ovarian. Simptome și factori de risc
Fibromul uterin
Adenomul hipofizar
Endometrioza
