Malign vs. Benign: Care sunt diferentele dintre aceste doua tumori?
Articol realizat cu ajutorul Dr. Dragoș Median - Medic primar Oncologie Medicală în data 31 Octombrie 2024
Tumorile benigne și maligne sunt entități patologice extrem de diferite, chiar dacă uneori pot determina simptome inițiale asemănătoare. În continuare, ai ocazia să te familiarizezi cu terminologia medicală referitoare la caracterul leziunilor tumorale și să înțelegi mai bine ce presupune conceptul de „benign”, respectiv „malign”, pentru starea ta de sănătate.
Ce înseamnă tumoră malignă?
Tumora benignă: ce înseamnă?
Simptome tumoare malignă
Cum se manifestă tumoarea benignă?
Metode de diagnosticare a tumorilor maligne și benigne
Opțiuni de tratament
Prevenirea tumorilor maligne și benigne
Ce înseamnă tumoră malignă?
Tumoră malignă este un termen medical utilizat pentru a descrie o creștere anormală a celulelor care se dezvoltă în mod necontrolat și are capacitatea de a invada țesuturile și organele înconjurătoare. Aceasta poate să se răspândească (metastazează) în alte părți ale corpului, afectând funcționarea normală a acestora [1].
În contrast cu tumorile maligne, tumorile benigne sunt de obicei localizate, crescând lent și nu pun în pericol viața. Tumorile maligne, pe de altă parte, sunt agresive, invazive și pot fi fatale. Acestea se dezvoltă rapid, distrugând celulele sănătoase din jur și interferând cu funcțiile normale ale corpului.
Există mai multe tipuri de tumori maligne, fiecare cu caracteristici și comportamente specifice. Acestea includ carcinomul, care se dezvoltă în celulele care acoperă suprafețele interne și externe ale corpului; sarcomul, care afectează țesuturile de sprijin ale corpului, precum oasele, mușchii și vasele de sânge; limfomul, care începe în celulele sistemului imunitar; leucemia, care afectează celulele măduvei osoase și sânge; melanomul, care se dezvoltă în celulele care produc melanina, pigmentul care dă culoare pielii [2].
Factorii genetici, comportamentali și de mediu joacă un rol important în dezvoltarea tumorilor maligne. Printre acești factori se numără istoricul familial de cancer, expunerea la substanțe cancerigene, dieta nesănătoasă și lipsa de activitate fizică. De exemplu, conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, aproximativ 20% din toate cancerele diagnosticate în SUA sunt cauzate de un stil de viață sedentar, o dietă nesănătoasă, consumul de alcool și fumat.
Tumora benignă: ce înseamnă?
Tumorile benigne sunt mase de celule care cresc localizat, nu invadează țesuturile înconjurătoare și nu se răspândesc în alte părți ale corpului, diferențiindu-se astfel de tumorile maligne. Acestea se dezvoltă atunci când celulele din corp se înmulțesc prea repede sau nu mor atunci când ar trebui. Cu toate acestea, spre deosebire de tumorile maligne, celulele din tumorile benigne nu invadează țesuturile înconjurătoare sau alte părți ale corpului [3].
Caracteristicile principale ale tumorilor benigne includ creșterea lentă, forme regulate, limite bine definite și lipsa invazivității asupra țesuturilor înconjurătoare. Acestea pot fi îndepărtate chirurgical și, în majoritatea cazurilor, nu reapar.
Există multe tipuri de tumori benigne, incluzând fibroame, nevi (alunițe), polipi, chisturi, lipoame și adenoame. Numele fiecărui tip de tumoare benignă este derivat din celula sau țesutul din care provine. De exemplu, un fibrom provine din țesutul fibros, în timp ce un adenom provine din țesutul glandular. Există și o multitudine de afecțiuni benigne ale sânilor, care pot genera un nivel semnificativ de anxietate înainte de diagnosticare. [4].
În ciuda faptului că tumorile benigne nu sunt cancerigene, ele pot avea un impact semnificativ asupra sănătății în funcție de locul în care se dezvoltă în corp. De exemplu, o tumoare benignă la creier poate cauza presiune pe anumite zone, provocând simptome precum dureri de cap sau probleme de vedere.
Simptome tumoare malignă
Tumorile maligne se pot manifesta prin simptome generale, deseori nespecifice. Acestea pot include pierderea inexplicabilă în greutate, oboseala constantă, febra sau durerile persistente. Acestea se datorează, în mare parte, faptului că tumora interferă cu funcțiile normale ale corpului sau se răspândește în alte părți ale corpului (metastaze) [5].
Simptomele specifice pot varia în funcție de locul în care se află tumora malignă. De exemplu, o tumoră la creier poate provoca dureri de cap severe, probleme de echilibru sau schimbări în funcția cognitivă. În același timp, o tumora pulmonară poate provoca tuse persistentă sau dificultăți de respirație. Aproximativ 50% dintre persoanele cu tumori cerebrale maligne raportează dureri de cap ca simptom principal [2].
Detectarea timpurie a tumorilor maligne este esențială, deoarece multe dintre acestea pot fi tratate cu succes dacă sunt descoperite într-o etapă incipientă. Recunoașterea simptomelor și solicitarea de îngrijire medicală la primele semne pot îmbunătăți considerabil rezultatele. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru majoritatea tipurilor de cancer este semnificativ mai mare atunci când boala este detectată în stadiul localizat [1].

Cum se manifestă tumoarea benignă?
Tumorile benigne sunt adesea asimptomatice în fazele incipiente, un lucru care le face dificil de detectat fără teste specializate. Cu toate acestea, pe măsură ce acestea cresc, pot începe să provoace disconfort sau durere, în funcție de amplasarea lor. De exemplu, o tumoare benignă a creierului poate provoca dureri de cap, vărsături și probleme cu vederea. În același timp, o tumoare benignă la sân poate fi palpabilă ca o masă fermă, rotundă sau ovală [3].
Tumorile benigne cresc încet și la nivel local, nu invadează țesuturile înconjurătoare și nu se răspândesc în alte părți ale corpului, așa cum ar face o tumoare malignă. Totuși, ele pot pune presiune asupra țesuturilor din jur, ceea ce poate duce la simptome. De exemplu, o tumoare benignă de os poate provoca durere și poate limita mobilitatea.
În unele cazuri, tumorile benigne pot fi vizibile din exterior. Persoanele cu tumori benigne sub piele pot observa o umflătură sau o proeminență la nivelul pielii. În alte cazuri, modificările pot fi vizibile numai prin teste imagistice, cum ar fi radiografiile sau tomografiile [4].
Tumorile benigne pot provoca, de asemenea, simptome sistemice, deși acestea sunt mai puțin frecvente. De exemplu, unele tumori benigne pot produce hormoni care pot cauza simptome în tot corpul. Aceste simptome pot include transpirații, pierderea în greutate, febră și alte semne de boală generală. Un exemplu în acest sens este reprezentat de tumorile benigne ale glandei suprarenale, care pot produce cantități excesive de cortizol, determinând sindromul Cushing [5].
Metode de diagnosticare a tumorilor maligne și benigne
Metodele de diagnosticare a tumorilor maligne și benigne sunt variate și fiecare aduce propriile avantaje și limitări. O anamneză atentă și examenul clinic trebuie să preceadă orice altă investigație, orientează diagnosticul, permițând selecția optimă a investigațiilor ce trebuie efectuate. Cele mai utilizate metode includ imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), tomografia computerizată (CT), mamografia și ecografia.
Diagnosticul final este stabilit de examenul anatomo-patologic al biopsiei efectuate.
Biopsia este considerată cea mai sigură modalitate de a diagnostica o tumoare. Aceasta presupune extragerea unei mici mostre de țesut de la nivelul tumorii, care va fi apoi analizată în laborator. Procesul poate fi ușor inconfortabil pentru pacient, dar este esențial pentru a determina natura tumorii.
Aceasta implică examinarea celulelor sub microscop, analiza markerilor genetici și testarea pentru anumite proteine. În unele cazuri, este posibil ca testele să fie repetate sau să fie necesare teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul.
Diagnosticul de tumoare benignă sau malignă are implicații semnificative pentru pacient. O tumoare benignă nu este cancer și nu se răspândește în alte părți ale corpului, dar poate provoca probleme dacă crește în dimensiuni sau este localizată într-o zonă sensibilă. În schimb, o tumoare malignă este cancer și are potențialul de a se răspândi în alte părți ale corpului, necesitând adesea un tratament mai agresiv. Rareori, o singură metodă de diagnostic imagistic poate oferi informații suficiente pentru identificarea precisă a tipului de tumoră: de exemplu, un RMN mamar poate identifica o formațiune cu caractere de malignitate, dar biopsia este cea care dă rezultatul final [3].
Opțiuni de tratament
Tratamentul tumorilor, fie ele maligne sau benigne, este un domeniu vast și complex. Există mai multe tipuri de tratament, fiecare cu propriile sale beneficii, riscuri și efecte secundare. Acestea includ chirurgia, radioterapia, chimioterapia, imunoterapia, terapia țintită și hormonoterapia, recomandate și efectuate într-un centru de oncologie, sub supravegherea unui medic specialist în oncologie.
Chirurgia este adesea prima linie de tratament pentru majoritatea tumorilor, fiind menită să îndepărteze complet tumora. Radioterapia utilizează radiații pentru a distruge celulele canceroase, în timp ce chimioterapia utilizează medicamente puternice pentru a ucide celulele canceroase sau pentru a încetini creșterea lor. Imunoterapia ajută sistemul imunitar al corpului să lupte împotriva cancerului, iar terapia țintită și hormonoterapia vizează anumite caracteristici ale celulelor canceroase pentru a stopa sau încetini creșterea lor [2].
Alegerea tratamentului variază în funcție de tipul și stadiul tumorii, starea de sănătate generală a pacientului, vârsta acestuia și alte considerente. Decizia finală este adesea luată de echipa medicală, dar pacientul are un rol important în această alegere, având în vedere că trebuie să înțeleagă riscurile și beneficiile fiecărei opțiuni.
Orice tratament pentru cancer poate avea efecte secundare și riscuri. Acestea pot varia de la oboseală, pierderea părului, greață la complicații mai grave precum infecții sau probleme cardiace. Înțelegerea acestor riscuri și a modului în care pot fi gestionate este esențială pentru pacient [4].
În ultimii ani, s-a acordat o atenție sporită tratamentelor alternative și complementare pentru cancer. Acestea includ terapiile holistice, medicina alternativă, modificările stilului de viață și nutriția. Deși aceste tratamente nu pot înlocui tratamentele tradiționale pentru cancer, ele pot ajuta la gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.
Prevenirea tumorilor maligne și benigne
Prevenirea tumorilor maligne și benigne implică adoptarea unui stil de viață sănătos. O alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume și cereale integrale, combinată cu exerciții fizice regulate, poate reduce semnificativ riscul dezvoltării tumorilor. Fumatul și consumul excesiv de alcool sunt cunoscuți ca factori de risc majori pentru dezvoltarea cancerului. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, peste 30% dintre decesele cauzate de cancer pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viață sănătos și prin evitarea acestor factori de risc [2].
Screeningul periodic este, de asemenea, esențial în prevenirea tumorilor. Prin metode de screening, cum ar fi mamografia pentru cancerul de sân, testul Papanicolau pentru cancerul de col uterin sau colonoscopia pentru cancerul de colon, tumorile pot fi identificate în stadii incipiente, când șansele de vindecare sunt mai mari. Conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), screeningul poate reduce semnificativ mortalitatea prin cancer de colon cu 60-70% [4].
Vaccinarea este o altă metodă de prevenire a tumorilor. În cazul anumitor tipuri de cancer, cum ar fi cel de col uterin sau de ficat, există vaccinuri ce pot preveni apariția tumorilor. Este recomandat să discuți cu medicul despre aceste opțiuni. De exemplu, vaccinul HPV poate reduce riscul de cancer de col uterin cu până la 70%, conform CDC.
Evitarea expunerii la factori de risc precum radiațiile sau anumite substanțe chimice, este de asemenea esențială. Expunerea la radiații și la anumite substanțe chimice este responsabilă pentru aproximativ 7% din toate cazurile de cancer [5].
Este esențial să înțelegi diferențele dintre tumorile maligne și cele benigne pentru a te asigura că iei cele mai bune decizii în privința sănătății tale. Tumorile maligne sunt agresive, pot metastaza și pot pune viața în pericol, în timp ce tumorile benigne sunt de obicei inofensive și pot fi îndepărtate fără a provoca daune semnificative. Diagnosticarea și tratarea în timp util sunt cheia succesului în lupta împotriva ambelor tipuri de tumori.
Surse:
1. Brazier, Yvette . “Tumors: Benign, Premalignant, and Malignant.” Www.medicalnewstoday.com, 21 Aug. 2019, www.medicalnewstoday.com/articles/249141, accesat la 2.10.2024;
2. CITY OF HOPE. “Benign vs Malignant Tumors: What’s the Difference?” Cancer Treatment Centers of America, 12 Jan. 2023, www.cancercenter.com/community/blog/2023/01/whats-the-difference-benign-vs-malignant-tumors, accesat la 2.10.2024;
3. Patel, Aisha. “Benign vs Malignant Tumors.” JAMA Oncology, vol. 6, no. 9, 30 July 2020, jamanetwork.com/journals/jamaoncology/fullarticle/2768634, https://doi.org/10.1001/jamaoncol.2020.2592, accesat la 2.10.2024;
4. Pietrangelo, Ann. “The Differences between Benign and Malignant Tumors.” Healthline, 23 Oct. 2019, www.healthline.com/health/cancer/difference-between-benign-and-malignant-tumors, accesat la 2.10.2024;
5. Splane, Blyss. “Differences between a Malignant and Benign Tumor.” Verywell Health, 2019, www.verywellhealth.com/what-does-malignant-and-benign-mean-514240, accesat la 2.10.2024.
Cele mai citite
Virusul HPV – tot ce trebuie să știi
Torsiunea Ovariană: cauze, simptome și tratament
Ghid complet al metodelor contraceptive
Ecografia transvaginală – Tot ce trebuie să știi
Testul de sarcină – Tot ce trebuie să știi dacă bănuiești că esti însărcinată
Nodulii la sân: Ghid complet
Durerea de sâni (mastodinie)
Semnele și simptomele cancerului mamar
Tot ce trebuie să știi despre cancerul la sân
Sindromul ovarelor polichistice
Testul Babeș- Papanicolau: Ghid complet
Chisturile ovariene: diagnostic și tratament
Analize recomandate în timpul sarcinii
Metode contraceptive
Cancer col uterin - simptome
Cancer ovarian. Simptome și factori de risc
Fibromul uterin
Adenomul hipofizar
Endometrioza
