Care sunt implicațiile Rh-ului negativ în sarcină
Articol realizat cu ajutorul Dr. Irina Oproiu - Medic primar Obstetrică-GinecologieÎn România, aproximativ 15% din femei sunt Rh negative, iar 10% din cupluri sunt incompatibile în sistemul Rh. Riscul de apariție a bolii hemolitice la nou născuților provenind din astfel de cupluri este de 0,5%.
În cazul feților la care afectarea este severă, se pune problema nașterii înainte de termen pentru a scurta perioada de acțiune a anticorpilor materni asupra hematiilor fetale.
Sistemul Rh (Rhesus) este un complex de 6 antigene pereche, produse de gene (Cc, Dd, Ee), este ereditar și nu este influențat de sexul persoanei. Persoanele cu Rh negativ nu au antigenul D pe hematii (globulele roșii), precum persoanele cu Rh pozitiv. Lipsa antigenului D de pe hematiile materne și prezența lui pe hematiile fetale poate să declanșeze un conflict imunologic numit izoimunizare. Acest conflict apare numai în cazul incompatibilității de Rh așa cum este situația în care mama are Rh negativ, tatăl are Rh pozitiv și fătul are Rh pozitiv. În această situație, în timpul sacinii se pot produce hemoragii de la făt la mama astfel încât, o cantitate din sângele fetal (Rh pozitiv) trece în cel matern (Rh negativ). Cel mai des acest lucru se întâmplă după săptămânile 32-35 de sarcină ( de regulă începând cu a doua sarcină cu incompatibilitate de RH) și la naștere, dar există situații când apar și mai devreme în situații precum:
- în cazul unei sarcini extrauterine
- în cazul recoltării de lichid amniotic
- în cazul recoltării de sânge din cordonul ombilical
- dacă se produce un avort spontan sau provocat
- dacă se produce decolare de placentă normal inserată
Ceea ce se întâmplă în aceaste situații este ca anticorpii pe care gravida îi produce pot avea un impact puternic asupra fătului, de cele mai multe ori destul de grav. Aceștia pot trece prin placentă și pot ataca celulele roșii ale sângelui fătului, situație în care poate să apară risc de:
- anemie
- insuficiență cardiacă congestivă
- moarte fetală sau eritroblastoză fetală, care se manifestă în trei forme - anasarca feto-placentară (anemie severă intrauterină), icter sever la nou născut, anemia hemolitică pură
Ce tratamente se pot face pentru diminuarea efectelor negative?
Încă de la început se determină anticorpii anti-D materni. Se repetă testele după 20 de săptămâni (în săptămâna 28) urmat apoi de determinări succesive în săptămânile 32, 34. În cazul prezenței anticorpilor, gravida trebuie atent monitorizată ecografic pentru depistarea precoce a semnelor afectării fetale. Dacă anticorpii sunt absenți la fiecare determinare se poate administra vaccinul (dozarea anti D sau anti Rh). De asemenea, medicii pot recomanda realizarea unei amniocenteze, o metodă invazivă de depistare a multiplelor afecțiuni fetale și poate hotărî dacă este cazul să se întrerupă sarcina sau nu. În cazul în care mama devine sensibilă la Rh pozitiv la prima sarcină, există șanse mari ca acest lucru să nu afecteze bebelușul, pentru că ea nu este capabilă să dezvolte suficienți anticorpi care să cauzeze probleme severe. Problemele încep să apară în următoarele sarcini ale respectivei mămici.
La făt, în funcție de gravitatea manifestărilor la nou născut tratamentul constă în exsanghinotransfuzie, fototerapie cu lumină albastră, terapia cu fenobarbital. Profilaxia specială a izoimunizării Rh constă în administrarea de imunoglobulină anti D post partum femeilor Rh negative neimunizate, care au născut un făt Rh pozitv. De remarcat că România a fost una din primele țări din lume care a aplicat această metodă de profilaxie, astăzi unanim acceptată, în 1969, în București, la Maternitatea Filantropia.