Menoragie (Hipermenoree): Ce este, Cum se manifesta & Tratament
Articol realizat cu ajutorul Dr. Irina Oproiu - Medic primar Obstetrică-Ginecologie în data 20 Noiembrie 2018
Probabil, te-ai confruntat cel puțin o dată cu sângerări vaginale abundente, însă nu ți-au ridicat semne de întrebare. Medicul tău ginecolog te-a asigurat că ești sănătoasă și că nu ai motive de îngrijorare, atât timp cât cantitatea menstruației nu îți afectează activitatea normală și starea de bine generală. Totuși, dacă fluxul menstrual este neobișnuit de mare și ești nevoită să schimbi la minim două ore absorbantul, este posibil să te confrunți cu o tulburare menstruală frecventă: MENORAGIA.
CUPRINS
Menoragia – Informații generale
Ciclul normal și când apar problemele
Investigații necesare pentru diagnostic menoragie
Prevenție / Profilaxie menoragie
MENORAGIA – INFORMAȚII GENERALE
Menoragia sau hipermenoreea este una dintre cele mai frecvent întâlnite disfuncții ginecologice pe care le prezintă pacientele atunci când vin la consultația ginecologică. La nivel global, mai mult de 20% dintre femei declară că suferă de o creștere cantitativă a menstruației.
Afecțiune foarte cunoscută printre femei, menoragia se manifestă prin menstruație abundentă și este descrisă ca o hemoragie menstruală prelungită ce afectează starea de bine generală și activitatea normală a acestora.
CE ESTE MENORAGIA
Menoragia (hipermenoreea) este termenul medical pentru creșterea abundenței sângerărilor vaginale din timpul menstruației.
ATENȚIE!
MENORAGIA reprezintă sângerările abundente de pe perioada mesntruației.
MENOMETRORAGIA este definită ca o sângerare menstruală abundentă ce depășește 7 zile.
Vom utiliza termenul de menoragie ca o convenție, dar de fiecare dată când sângerările depășesc 7 zile vorbim despre afecțiunea menometroragie.
Știai că?
✓ Orice femeie se poate confrunta la un moment dat cu creștere cantitativă a menstruației și sunt cazuri în care această afecțiune se manifestă în fiecare lună.✓ Uneori, deși menstruația începe la timp, sângerările vaginale abundente determină tulburări menstruale precum menstruația prelungită.
✓ Menoragia poate apărea însoțită de dismenoree – dureri menstruale puternice.
✓ Mergi la medicul ginecolog dacă menstruația se prelungește mai mult de 7 zile sau dacă este necesar să schimbi absorbantul la un interval mai mic de două ore.
CUM SE MANIFESTĂ MENORAGIA
Nu există o recomandare medicală în privința cantității de sânge pierdute care să îți indice prezența menoragiei, dar îți vei da seama dacă menstruația este mai abundentă bazându-se pe experiența ta anterioară. De regulă, menoragia este însoțită de obicei de dureri constante în abdomenul inferior şi de scurgeri cu cheaguri mari de sânge. Mai mult, această dereglare menstruală are drept principală consecință anemia, care se manifestă prin senzaţie de oboseală, epuizare, vertij, cefalee, stare generală proastă, tahicardie şi hipotensiune.
Atenție, ciclul abundent prelungit mai mult de 7 zile și necesitatea de a schimba absorbantul la un interval mai mic de două ore, indică prezența menoragiei sau a unei alte tulburări menstruale ce necesită vizita la medicul ginecolog.
CICLUL NORMAL ȘI CÂND APAR PROBLEMELE
De regulă, ciclul menstrual are o perioadă optimă de 28 de zile (cu fluctuații între 25 și 35 de zile), cu o durată de 4 – 5 zile. Ar trebui să te alarmezi dacă durata hemoragiei este mai mare de 7 zile și este necesar să schimbi absorbantul la mai puțin de două ore.
O menstruație normală produce o pierdere totală de sânge de 30-40 de mililitri, iar în cazul apariției menoragiei, cantitatea de sângerări vaginale se va dubla cel puțin.
CAUZE MENORAGIE
Nu subestima hemoragiile pentru că acestea pot indica prezența altor afecțiuni, care necesită atenția medicului specialist. Într-adevăr, 5 din 10 femei nu cunosc cauza apariției menoragiei, dar acest lucru nu ar trebui să te oprească din a te programa la medicul ginecolog dacă sângerările persistă și sunt abundente. Mai ales că, deși sunt situaţii în care cauzele menstrelor abundente nu pot fi identificate cu precizie, există o serie de cauze cunoscute ca având probabilitatea să ducă la apariția menoragiei:
✓ Dereglările hormonale;✓ Disfuncţia ovariană (anovulația);
✓ Fibromul uterin;
✓ Polipii uterini;
✓ Adenomioza;
✓ Dispozitivele intrauterine (DIU) non-hormonale folosite ca metodă de contracepție (steriletul);
✓ Complicaţii ale sarcinii (pierderea unui copil sau sarcina extrauterină);
✓ Cancerul uterin, cervical sau ovarian;
✓ Bolile de sânge ereditare, cum ar fi Boala lui Von Willebrand;
✓ Hipertensiunea;
✓ Anti-inflamatoarele şi anti-coagulantele;
✓ Boala inflamatorie pelvină;
✓ Dereglări ale glandei tiroide (hipertiroidia) sau pituitare;
✓ Endometrioza;
✓ Afecțiuni ale rinichilor sau ficatului;
✓ Alte cauze pot fi: schimbări ale stilului de viață, în dietă, stresul, modificări bruște în greutate, exercițiile fizice intense, operațiile sau traumele recente.
FACTORI DE RISC MENORAGIE/CINE ESTE MAI PREDISPUS LA MENORAGIE
În principiu, orice femeie aflată la vârstă reproductivă se poate confrunta cu menoragii. Totuși, există cazuri în care suntem mai predispuse în a dezvolta această disfuncție ginecologică, precum:
- În cazul femeilor tinere, care nu au ovulația regulată, menoragia poate să apară în intervalul dintre luna a 12-a și luna a 18-a de la apariția primei menstruații (menarhei).
- În cazul femeilor de peste 45 de ani, care urmează să intre în menopauză, menstruația abundentă poate să apară ca urmare a tulburărilor hormonale prin care trec.
- În cazul femeilor cu tulburări hemostatice, există risc mare de menoragie.
SEMNE ȘI SIMPTOME MENORAGIE
Există numeroase simptome care pot indica această afecţiune, cum ar fi:
✓ Sângerări vaginale abundente care necesită schimbarea absorbantului la mai puțin de două ore, chiar și pe timpul nopții;✓ Hemoragie puternică ce necesită îngrijiri medicale;
✓ Flux menstrual care durează mai mult de o săptămână;
✓ Fluxul menstrual include şi cheaguri de sânge;
✓ Semne şi simptome de anemie care includ oboseală, dificultăţi de respiraţie și stare generală alterată;
✓ Dureri constante în partea de jos a abdomenului şi dureri pelvine.
COMPLICAȚII MENORAGIE
Menoragia nu numai că îți afectează starea generală de bine și buna funcționare a activităților zilnice, ci are și o serie de complicații, printre care:
Anemia feriprivă: este un tip de anemie ce este depistată prin prezența unui nivel scăzut de hemoglobină, o consecință a deficitului de fier. Menoragia golește rezervele de fier ale organismului deseori și duce la anemia carențială feriprivă care are ca simptome paloarea, oboseala și o stare generală de slăbiciune. Anemia provocată de menoragie se mai manifestă și prin accelerarea bătăilor de inimă, apariția durerilor de cap și a dificlutăților de respirație.
Crampe menstruale: sângerările menstruale puternice sunt însoțite deseori de dismenoree – crampe mesntruale și dureri.
INVESTIGAȚII NECESARE PENTRU DIAGNOSTIC MENORAGIE
Cel mai important pentru tine este să vii la controlul ginecologic anual, care să includă, pe lângă consultaţia ginecologică, o ecografie transvaginală şi un test Babeş-Papanicolau. Astfel, te asiguri că eventualele afecţiuni ginecologice ajung să fie diagnosticate în stadiu incipient și eviți suferința și disconfortul create de un diagnostic, precum cel de menoragie.
Totuși, dacă te confrunţi cu sângerări vaginale abudente sau neregulate, vino la medicul ginecolog care îți va recomanda o serie de analize și investigații pentru a stabili dacă suferi sau nu de menoragie:
Investigațiile medicale în cazul menoragiei includ:
✓ Anamneză care include în primul rând un jurnal al ciclului menstrual și un istoric al eventualelor cazuri din familie
✓Consultația ginecologică apreciază mucoasa vaginală, aspectul colului uterin, calitatea și cantitatea secrețiilor intravaginale, dar și eventuale pierderi de sânge.
✓ Ecografie transvaginală pentru a evalua organele genitale feminine (ovare, uter)
✓ Sonohisterogramă, o procedură în care un fluid este introdus în uter, astfel încât radiografia să evalueze dacă sunt sau nu prezente anomalii
✓ Histeroscopia, o invesatigație prin care este introdusă în uter o mini-cameră care va evalua mucoasa acestuia.
✓ Dilatare şi chiuretaj biopsic și hemostatic, o procedură realizată în sala de operaţii, prin care se realizează hemostaza și se stabilește un diagnostic anatomo-patologic de certitudine al fragmentelor extrase de la nivelul uterului.
Testele de laborator in cazul menoragiei includ:
✓ Analize de sânge – pentru a verifica apariția unei eventuale anemii (din cauza menstruațiilor abundente), disfuncții tiroidiene sau dereglări hormonale
✓ Testul Babeș-Papanicolau pentru a exclude boli precum infecţia cervicală, inflamaţii, displazie cervicală (de col uterin) sau cancer de col uterin
METODE DE TRATAMENT MENORAGIE
Dr. Irina Oproiu, medic primar ginecolog, recomandă pacientelor să ofere cât mai multe informații medicului ginecolog pentru ca acesta să pună un diagnostic rapid și corect și să prescrie un tratament personalizat. Vei oferi detalii despre istoricul medical, precum:
✓ cantitatea și calitatea sângerărilor menstruale;
✓ calendarul ciclurilor menstruale;
✓ prezența și intensitatea durerilor menstruale;
✓ viața sexuală și metodele de contracepție;
✓ medicamente/tratamente urmate;
✓ prezența unor probleme cu glanda tiroidă, a unor boli hepatice sau afecțiuni renale;
✓ antecedente de polipoză uterină.
Tratamentul menoragiei depinde foarte mult de istoricul medical al fiecărei paciente, de cauza și severitatea afecțiunii, toleranța la anumite medicamente/tratamente, dar și de impactul asupra calității vieții și starea de sănătate generală a pacientei. Uneori, medicul ginecolog poate recomanda doar schimbări în stilul de viață și dietă, dar numai acesta poate decide dacă exclude sau nu un eventual tratament medicamentos/chirurgical.
TRATAMENT MEDICAMENTOS
✓ Anti-inflamatoare nesteroidiene, calciu și suplimente de fier pentru tratarea anemiei;✓ Anti-inflamatoare non-steroidale pentru tratarea dismenoreei şi pentru reducerea hemoragiei;
✓ Contraceptive orale care reglează ciclul menstrual şi diminuează durata şi cantitatea sângerărilor;
✓ Progesteron pentru tratamentul dereglărilor hormonale și în special, pentru diminuarea sângerărilor;
✓ Spray-uri nazale recomandate în cazul bolii lui Von Willebrand sau în cazurile de hemofilie uşoară.
Dacă tratamentul medicamentos nu este eficient, este necesar să consulți medicul ginecolog, care va apela mai departe la tratamentul chirurgical.
INTERVENŢII CHIRURGICALE/METODE CHIRURGICALE
✓ Dilatare şi chiuretaj;✓ Embolizarea arterelor uterine, în cazul femeilor diagnosticate cu fibrom uterin;
✓ Histeroscopie, pentru evaluarea mucoasei uterine;
✓ Ultrasunete pentru distrugerea ţesutului fibroid;
✓ Miomectomia, pentru îndepărtarea chirugicală a fibromului uterin;
✓ Ablaţia endometrială, pentru distrugerea ireversibilă a mucoasei uterine;
✓ Rezecţia endometrială, pentru a elimina mucoasa uterină;
✓ Histerectomie, pentru îndepărtarea uterului, colului uterin şi, uneori, a ovarelor.
PREVENȚIE / PROFILAXIE MENORAGIE
Vino anual la o evaluare ginecologică completă pentru a te asigura că ești sănătoasă. Medicul ginecolog va depista din timp eventuale dereglări hormonale sau anomalii ginecologice și va putea să prevină apariția unor afecțiuni ginecologice precum menoragia, ce îți creează discofort și te neliniștesc.
Iată câteva sfaturi utile:
- Ai grijă să ai o alimentație sănătoasă și un stil de viață echilibrat care să evite stresul și lipsa somnului.
- Stabilește un program regulat pentru activitatea fizică.
- Atenție mărită la igiena intimă. Schimbă foarte des absorbantele și folosește-le pe cele externe.
- Folosește anti-inflamatoare pentru diminuarea disconfortului menstrual.
Vino la Controlul Ginecologic de Rutină și Fii Sigură Că Ești Bine!
-------------------------------------------------------------------------
Referințe
Menorrhagia (heavy menstrual bleeding)
What causes heavy menstrual bleeding?