Top 5 analize esențiale fiecărei femei
Articol realizat cu ajutorul Echipa de specialiști ai Donna Medical Center
Atunci când auzi de prevenție, probabil te întrebi de ce sunt importante testele de screening.
Controalele medicale de rutină te pot ajuta să identifici timpuriu afecțiuni precum cancerul, diabetul, afecțiunile inimii. Sunt analize care dau fiori reci oricărei femei, dar care permit identificarea unor boli care pot fi tratate atunci când sunt diagnosticate precoce prin intermediul testelor de screening.
Testele de screening de care ai nevoie depind de vârsta ta, istoricul familial, starea ta de sănătate și alți factori de risc.
1. Cancerul la sân
Atunci când cancerul la sân este diagnosticat timpuriu, există cele mai mari șanse să poată fi tratat. Cu cât cancerul la sân este mai mic, cu atât mai puțin probabil este ca afecțiunea să se extindă către ganglionii limfatici și către organele vitale, cum ar fi plămânii și creierul.
Mamografia este, până în prezent, cea mai bună metodă de a identifica cancerul la sân, chiar și atunci când nu sunt prezente simptome. Rezultatele normale nu exclud complet posibilitatea de a avea cancer la sân; medicul tău îți poate recomanda investigații suplimentare în funcție de factorii de risc pe care îi ai, de exemplu ecografie mamară. Mamografiile sunt recomandate o dată pe an pentru femeile care au trecut de vârsta de 40 de ani [1].
Dacă ai vârsta cuprinsă între 20 si 30 de ani, medicul tău specialist în afecțiuni mamare trebuie să efectueze o examinare a sânului ca parte a analizelor tale de rutină și prevenție, o dată la trei ani. Pentru vârsta cuprinsă între 30 și 40 ani medicul tău specialist în afecțiuni mamare trebuie să efectueze o examinare a sânului ca parte a analizelor tale de rutină și prevenție, anual. În ambele situații este posibil să fie nevoie de o verificare frecventă în cazul în care ai factori de risc suplimentari [2].
Factorii de risc pentru cancerul de san includ o varietate de elemente, de la vârstă și istoricul familial, la densitatea țesutului mamar și expunerea la anumite substanțe chimice și radiații. Prevenția este o parte esențială a gestionării riscului de cancer de san. Femeile își pot reduce riscul personal prin menținerea unei greutăți sănătoase, reducerea consumului de alcool, evitarea fumatului și efectuarea de exerciții fizice regulate [1].
Mamografia este, până în prezent, cea mai bună metodă de a identifica cancerul la sân, chiar și atunci când nu sunt prezente simptome. Rezultatele normale nu exclud complet posibilitatea de a avea cancer la sân; medicul tău îți poate recomanda investigații suplimentare în funcție de factorii de risc pe care îi ai, de exemplu ecografie mamară. Mamografiile sunt recomandate o dată pe an pentru femeile care au trecut de vârsta de 40 de ani [1].
Dacă ai vârsta cuprinsă între 20 si 30 de ani, medicul tău specialist în afecțiuni mamare trebuie să efectueze o examinare a sânului ca parte a analizelor tale de rutină și prevenție, o dată la trei ani. Pentru vârsta cuprinsă între 30 și 40 ani medicul tău specialist în afecțiuni mamare trebuie să efectueze o examinare a sânului ca parte a analizelor tale de rutină și prevenție, anual. În ambele situații este posibil să fie nevoie de o verificare frecventă în cazul în care ai factori de risc suplimentari [2].
Factorii de risc pentru cancerul de san includ o varietate de elemente, de la vârstă și istoricul familial, la densitatea țesutului mamar și expunerea la anumite substanțe chimice și radiații. Prevenția este o parte esențială a gestionării riscului de cancer de san. Femeile își pot reduce riscul personal prin menținerea unei greutăți sănătoase, reducerea consumului de alcool, evitarea fumatului și efectuarea de exerciții fizice regulate [1].
2. Cancerul de col uterin
Testul Babeș - Papanicolau efectuat în mod regulat contribuie la prevenirea eficientă a cancerului de col uterin. Rezultatele testului pot identifica celulele anormale de pe colul uterin, unele relevând stadii precanceroase; aceestea pot fi îndepărtate înainte ca ele să se transforme în cancer. Cauza principală a cancerului de col uterin este infecția cu Virusul Papilloma Uman (HPV) [3].
Testul Babeș - Papanicolau este recomandat anual oricărei femei de vârstă matură (peste 21 de ani). Este cea mai eficientă metodă de diagnosticare precoce a cancerului de col uterin, suficient de devreme pentru a putea fi vindecat.
Vaccinul împotriva HPV poate proteja femeile de mai multe tulpini ale virusului, cele care sunt implicate cel mai frecvent în declanșarea cancerului cervical. Vaccinul poate fi efectuat până după vârsta de 40 de ani, dar eficiența sa este cu atât mai mare cu cât este efectuat mai devreme, preferabil înainte de începerea activității sexuale, deoarece eficiența sa este redusă față de o tulpină care a infectat deja organismul [2].
În ceea ce privește tratamentul, acesta depinde de stadiul bolii și de starea generală de sănătate a pacientului. Printre opțiunile de tratament se numără intervențiile chirurgicale, radioterapia și chimioterapia. În unele cazuri, se poate opta pentru o combinație a acestor metode pentru a maximiza eficiența tratamentului [1].
Testul Babeș - Papanicolau efectuat în mod regulat contribuie la prevenirea eficientă a cancerului de col uterin. Rezultatele testului pot identifica celulele anormale de pe colul uterin, unele relevând stadii precanceroase; aceestea pot fi îndepărtate înainte ca ele să se transforme în cancer. Cauza principală a cancerului de col uterin este infecția cu Virusul Papilloma Uman (HPV) [3].
Testul Babeș - Papanicolau este recomandat anual oricărei femei de vârstă matură (peste 21 de ani). Este cea mai eficientă metodă de diagnosticare precoce a cancerului de col uterin, suficient de devreme pentru a putea fi vindecat.
Vaccinul împotriva HPV poate proteja femeile de mai multe tulpini ale virusului, cele care sunt implicate cel mai frecvent în declanșarea cancerului cervical. Vaccinul poate fi efectuat până după vârsta de 40 de ani, dar eficiența sa este cu atât mai mare cu cât este efectuat mai devreme, preferabil înainte de începerea activității sexuale, deoarece eficiența sa este redusă față de o tulpină care a infectat deja organismul [2].
În ceea ce privește tratamentul, acesta depinde de stadiul bolii și de starea generală de sănătate a pacientului. Printre opțiunile de tratament se numără intervențiile chirurgicale, radioterapia și chimioterapia. În unele cazuri, se poate opta pentru o combinație a acestor metode pentru a maximiza eficiența tratamentului [1].
3. Hipertensiunea arterială
Pe masură ce înaintezi în vârstă, crește riscul de hipertensiune arterială, mai ales dacă ești supraponderală sau dacă ai anumite obiceiuri nesănătoase. Tensiunea arterială poate produce atac de cord sau accidente vasculare cerebrale ce îți pot pune în pericol viața, fără niciun avertisment. Menținerea sub control a tensiunii arteriale impreună cu medicul tău internist îți poate salva viața. De asemenea, scăderea tensiunii arteriale poate preveni, pe termen lung, afecțiunile inimii și insuficiența renală [3].
Măsurarea tensiunii arteriale include două valori. Prima valoarea (sistolică) este presiunea sângelui în momentul unei bătăi a inimii. A doua valoare (diastolică) este presiunea între bătăile inimii. Tensiunea arterială normală a unui adult este până la valorile 120 / 80. Hipertensiunea arterială se înregistrează pornind de la valorile 140 / 90. Perioada de pre-hipertensiune este un fel de stadiu de avertizare timpurie. Programează controale regulate cu medicul tău pentru a verifica tensiunea arterială! [2]
Deși hipertensiunea arterială este adesea numită „ucigașul tăcut” datorită lipsei simptomelor evidente, unele persoane pot experimenta dureri de cap, dificultăți de respirație sau sângerări nazale. Pentru a diagnostica hipertensiunea arterială, medicii măsoară tensiunea arterială a pacientului în mod repetat, utilizând un dispozitiv numit sfigmomanometru. Poți efectua aceste măsurători și acasă, cu ajutorul unui tensiometru digital ușor de utilizat [1].
În ceea ce privește tratamentul hipertensiunii arteriale, este de obicei complex și necesită și modificări ale stilului de viață. Acestea includ adoptarea unei diete sănătoase, bogată în fructe și legume, practicarea regulată a exercițiilor fizice și renunțarea la fumat. În unele cazuri, se pot prescrie medicamente pentru a scădea presiunea arterială.
Măsurarea tensiunii arteriale include două valori. Prima valoarea (sistolică) este presiunea sângelui în momentul unei bătăi a inimii. A doua valoare (diastolică) este presiunea între bătăile inimii. Tensiunea arterială normală a unui adult este până la valorile 120 / 80. Hipertensiunea arterială se înregistrează pornind de la valorile 140 / 90. Perioada de pre-hipertensiune este un fel de stadiu de avertizare timpurie. Programează controale regulate cu medicul tău pentru a verifica tensiunea arterială! [2]
Deși hipertensiunea arterială este adesea numită „ucigașul tăcut” datorită lipsei simptomelor evidente, unele persoane pot experimenta dureri de cap, dificultăți de respirație sau sângerări nazale. Pentru a diagnostica hipertensiunea arterială, medicii măsoară tensiunea arterială a pacientului în mod repetat, utilizând un dispozitiv numit sfigmomanometru. Poți efectua aceste măsurători și acasă, cu ajutorul unui tensiometru digital ușor de utilizat [1].
În ceea ce privește tratamentul hipertensiunii arteriale, este de obicei complex și necesită și modificări ale stilului de viață. Acestea includ adoptarea unei diete sănătoase, bogată în fructe și legume, practicarea regulată a exercițiilor fizice și renunțarea la fumat. În unele cazuri, se pot prescrie medicamente pentru a scădea presiunea arterială.
4. Nivelul colesterolului
Colesterol ridicat poate determina formarea plăcilor de aterom care blochează arterele. Placa se poate acumula în decurs de mai mulți ani, existând riscul de a cauza un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Tensiunea arterială, diabetul zaharat și fumatul sunt factori de risc în formarea acestori plăci, afecțiune numită rigidizarea arterelor sau ateroscleroza. Modificarea stilului de viață și medicamentele pot reduce riscul de a dezvolta această afecțiune.
Pentru a verifica nivelul colesterolului, va trebui să faci analize de sânge care să masoare nivelul de colesterol total, colesterolul „rău” LDL, colesterolul „bun” HDL și nivelul trigliceridelor (grăsimile din sânge). Dacă ai vârsta mai mare de 20 de ani, este recomandat să faci aceste analize anual [2].
Există mai mulți factori care pot influența nivelul de colesterol. Printre aceștia se numără alimentația, greutatea, activitatea fizică, vârsta, sexul, ereditatea și anumite afecțiuni medicale sau medicamente [3].
Există mai multe modalități de a controla și reduce nivelul de colesterol. Acestea includ adoptarea unei diete sănătoase, practicarea regulată a exercițiilor fizice, menținerea unei greutăți sănătoase și renunțarea la fumat. În unele cazuri, poate fi necesară utilizarea medicamentelor pentru a menține nivelul de colesterol sub control.
Pentru a verifica nivelul colesterolului, va trebui să faci analize de sânge care să masoare nivelul de colesterol total, colesterolul „rău” LDL, colesterolul „bun” HDL și nivelul trigliceridelor (grăsimile din sânge). Dacă ai vârsta mai mare de 20 de ani, este recomandat să faci aceste analize anual [2].
Există mai mulți factori care pot influența nivelul de colesterol. Printre aceștia se numără alimentația, greutatea, activitatea fizică, vârsta, sexul, ereditatea și anumite afecțiuni medicale sau medicamente [3].
Există mai multe modalități de a controla și reduce nivelul de colesterol. Acestea includ adoptarea unei diete sănătoase, practicarea regulată a exercițiilor fizice, menținerea unei greutăți sănătoase și renunțarea la fumat. În unele cazuri, poate fi necesară utilizarea medicamentelor pentru a menține nivelul de colesterol sub control.
5. Diabetul de tip 2
Diabetul Diabetul poate provoca afecțiuni ale inimii sau ale rinichilor, accident vascular cerebral, slăbirea sau chiar pierderea vederii, precum și alte probleme grave. Diabetul poate fi controlat prin dietă, exerciții fizice, pierderea în greutate și medicamente, mai ales atunci când este diagnosticat timpuriu. Diabetul de tip 2 este cea mai comună formă a bolii [1].
Pentru diagnosticarea diabetului zaharat va trebui să faci analize de sânge. Un nivel de zahăr din sânge de 100 - 125 poate indica pre-diabet, în timp ce un nivel de 126 sau mai mare, poate însemna diabet zaharat. Dacă ești sănătoasă și ai un risc normal de a face diabet zaharat, este recomandat să faci aceste analize o dată la trei ani, începând cu vârsta de 45 de ani. Dacă ai, însă, un istoric familial de diabet zaharat, discută cu medicul tău despre posibilitatea testării mai devreme [3].
Simptomele diabetului de tip 2 pot fi subtile și pot include oboseală, urinare frecventă, sete excesivă, pierdere în greutate inexplicabilă, vedere încețoșată, răni care se vindecă lent și chiar infecții frecvente. Procesul de diagnosticare include teste de sânge care măsoară nivelul de zahăr în sânge. Este esențial ca aceste simptome să fie recunoscute cât mai devreme pentru a începe un tratament adecvat și a preveni complicațiile [2].
Tratamentul pentru diabetul de tip 2 poate varia în funcție de severitatea bolii și de starea generală de sănătate a pacientului. Acesta poate include medicamente orale sau injectabile pentru a ajuta la controlul nivelurilor de zahăr din sânge, schimbări ale stilului de viață precum mese regulate, exerciții fizice și pierderea în greutate și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale, cum ar fi chirurgia bariatrică. Monitorizarea constantă a nivelurilor de zahăr din sânge este o parte esențială a managementului diabetului de tip 2 [1].
Prevenirea diabetului de tip 2 este posibilă prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Aceasta include o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale, exerciții fizice regulate și menținerea unei greutăți sănătoase. În plus, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot ajuta la reducerea riscului de a dezvolta diabet de tip 2.
Unele teste, precum Babeș-Papanicolau sau examinarea sânilor, ar trebui să facă parte din analizele de rutină pentru sănătatea oricărei femei. Alte teste și analize medicale sunt indicate în funcție de factorii de risc la care ai fost expusă. Discută cu medicul tău care sunt testele recomandate și la ce interval de timp. Testele de screening nu pot preveni o afecțiune, dar o pot identifica în stadiu incipient, pentru ca tu să ai cea mai bună șansă de a o învinge.
Surse:
“11 Health Screening Tests Every Woman Should Have.” Www.uhhospitals.org, www.uhhospitals.org/blog/articles/2018/08/11-health-screening-tests-every-woman-should-have, accesat la 21.10.2024;
https://www.facebook.com/WebMD. “Slideshow: Essential Screening Tests for Women.” WebMD, 2019, www.webmd.com/women/ss/slideshow-screening-tests-women, accesat la 21.10.2024;
MedlinePlus. “Health Screenings for Women Ages 18 to 39: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2023, medlineplus.gov/ency/article/007462.htm, accesat la 21.10.2024.
Cele mai citite
Virusul HPV – tot ce trebuie să știi
Torsiunea Ovariană: cauze, simptome și tratament
Ghid complet al metodelor contraceptive
Ecografia transvaginală – Tot ce trebuie să știi
Testul de sarcină – Tot ce trebuie să știi dacă bănuiești că esti însărcinată
Nodulii la sân: Ghid complet
Durerea de sâni (mastodinie)
Semnele și simptomele cancerului mamar
Tot ce trebuie să știi despre cancerul la sân
Sindromul ovarelor polichistice
Testul Babeș- Papanicolau: Ghid complet
Chisturile ovariene: diagnostic și tratament
Analize recomandate în timpul sarcinii
Metode contraceptive
Cancer col uterin - simptome
Cancer ovarian. Simptome și factori de risc
Fibromul uterin
Adenomul hipofizar
Endometrioza
