Ecografia mamară

Articol realizat cu ajutorul

Dr. Elena Claudia Teodorescu
Fondator Donna Medical Center
12 noiembrie 2024

Cuprins

Ecografia mamară reprezintă o examinare a sânilor cu ajutorul ultrasunetelor, folosită pentru detectarea și diagnosticul afecțiunilor sânului. Ecografia mamară este cea mai importantă metodă imagistică complementară de investigare a patologiei mamare (mamografia fiind considerată principala metodă de investigare a sânilor la femeile peste 40 de ani).

Ce este ecografia mamară?

Ecografia mamară este o metodă de imagistică medicală care utilizează ultrasunetele pentru a examina țesutul mamar. Aceasta implică folosirea unui dispozitiv numit transductor, care emite unde sonore de înaltă frecvență ce pătrund în țesuturile sânului. Undele sonore sunt reflectate înapoi, iar transductorul le captează, transformându-le în imagini vizuale afișate pe un monitor.

Procedura este complet neinvazivă și nedureroasă, fiind realizată fără expunere la radiații ionizante. Gelul aplicat pe piele facilitează transmiterea undelor sonore între transductor și piele, asigurând o imagine clară a structurii interne a sânului. Ecografia mamară poate fi utilizată pentru a evalua atât zonele superficiale, cât și cele mai profunde ale țesutului mamar, permițând identificarea unor modificări sau anomalii, cum ar fi chisturi, tumori sau leziuni suspecte.

Diferențe între ecografia mamară și alte metode imagistice (mamografie, RMN)

Ecografia mamară se deosebește de alte metode imagistice, cum ar fi mamografia și rezonanța magnetică nucleară (RMN), prin tehnica de realizare și informațiile oferite.

Mamografia utilizează radiații X pentru a crea imagini ale sânului, fiind principala metodă de screening pentru cancerul de sân la femeile de peste 40 de ani. Aceasta poate detecta microcalcificările, care nu sunt vizibile la ecografie și care pot indica prezența unor tumori incipiente. Ecografia, în schimb, nu folosește radiații și este recomandată mai ales pentru examinarea sânilor tineri, cu o structură densă, unde mamografia poate fi mai puțin eficientă. Este de obicei utilizată ca metodă complementară mamografiei pentru a evalua mai bine o leziune suspectă. În cazul unei leziuni detectate prin mamografie, ecografia poate ajuta la diferențierea între o leziune solidă și una lichidă (chist).

Rezonanța magnetică nucleară (RMN) utilizează un câmp magnetic și unde radio pentru a obține imagini detaliate ale țesutului mamar. RMN-ul mamar este indicat mai ales în cazuri de screening pentru femeile cu risc crescut de cancer de sân (de exemplu, mutații genetice BRCA1 sau BRCA2). Spre deosebire de RMN, ecografia este mai accesibilă, mai rapidă și nu necesită utilizarea unui mediu de contrast intravenos. Totuși, nu oferă același nivel de detalii ca RMN-ul, în special în identificarea anumitor tipuri de tumori mici sau invazive. RMN-ul poate vizualiza întregul sân într-o singură scanare și poate detecta anomalii care nu sunt observabile la ecografie sau mamografie, în timp ce ecografia este mai potrivită pentru evaluarea localizată și ghidarea biopsiilor.

Când este recomandată ecografia mamară?

  • La femeile peste 40 ani este recomandat sa fie efectuată după mamografie (când sânii sunt denși la mamografie sau se detectează anomalii mamografice) sau după o modificare detectată de clinician.
  • La femeile sub 40 ani sau la femeile gravide și cele care alăptează este utilizată ca primă metodă de diagnostic. Ecografia mamară este preferată de asemenea pentru investigarea inflamațiilor/ infecțiilor mamare acute (mastite, abcese mamare) sau posttraumatic.

Deși ecografia mamară a fost inițial folosită pentru diferențierea chisturilor mamare de nodulii solizi, odată cu dezvoltarea echipamentelor și tehnicilor, ecografia mamară este acum utilizată pentru:

  • diferențierea formațiunilor mamare benigne de cele maligne (împreună cu tehnica mai avansată numită sonoelastografie).
  • ghidarea puncțiilor mamare percutane.
  • aprecierea răspunsului tumoral la chimioterapie.

 

Care sunt avantajele ecografiei mamare?

Ecografia mamară prezintă o serie de avantaje importante pentru pacient:

  • metodă neinvazivă (fără radiații X);
  • nedureroasă;
  • permite analiza în timp real a unei anomalii, în orice perioadă a ciclului menstrual.

Dezavantajele ecografiei mamare sunt în general determinate de posibila sub-specializare a medicului care interpretează ecografia sau de calitatea scăzută a ecografului folosit.
De aceea este foarte important ca ecografia mamară, precum si celelalte investigații senologice să fie efectuată de către medici supraspecializați în imagistica sânului și cu ecografe performante, precum la Donna Medical Center.

Rezultatele ecografiei mamare

Ecografia mamară este utilizată pentru a evalua structura și sănătatea țesutului mamar, ajutând la identificarea și diferențierea diverselor afecțiuni. Rezultatele pot oferi informații esențiale despre tipul și natura modificărilor din țesutul sânului, permițând medicului să stabilească un diagnostic corect și să recomande tratamentul adecvat. Ecografia mamară este eficientă în detectarea mai multor tipuri de afecțiuni și anomalii:

  • Chisturi

Chisturile sunt formațiuni pline de lichid care apar frecvent la femei, mai ales în perioada premenopauzei. Ele pot varia în dimensiune și număr și sunt de obicei benigne (non-canceroase). Ecografia permite diferențierea clară între chisturi și formațiuni solide, întrucât chisturile apar ca zone întunecate (hipoecogene) pe imaginea ecografică, datorită conținutului lichid. Acestea pot fi simple, cu pereți netezi și fără componente solide, sau complexe, cu pereți mai groși și septuri, caz în care poate fi necesară o evaluare suplimentară.

  • Tumori benigne

Ecografia poate detecta și caracteriza tumorile benigne, cum ar fi fibroadenomul, care este cea mai comună tumoră benignă a sânului la femeile tinere. Fibroadenomul apare pe ecografie ca o masă solidă, bine delimitată, cu margini netede.

Alte formațiuni benigne care pot fi identificate includ lipomul (tumoră formată din țesut adipos) și papilomul intraductal, o mică excrescență care apare în interiorul canalelor galactofore. Deși aceste formațiuni nu sunt periculoase, ele pot necesita monitorizare pentru a detecta eventualele modificări de dimensiune sau aspect.

  • Cancer de sân

Ecografia poate identifica mase suspecte care ar putea fi canceroase, deși nu poate confirma diagnosticul de cancer. Tumorile maligne apar de obicei ca formațiuni neregulate, cu margini spiculare sau angulare și cu structuri interne neomogene.

În cazul în care ecografia sugerează prezența unei tumori suspecte, se recomandă efectuarea unei biopsii pentru a confirma natura malignă sau benignă a leziunii. Biopsia presupune prelevarea unui eșantion de țesut care este apoi analizat microscopic.

Interpretarea rezultatelor și ce urmează în cazul unui diagnostic suspect

Rezultatele ecografiei sunt interpretate de un medic radiolog, care va descrie aspectul și caracteristicile formațiunilor observate. Pentru a evalua riscul ca o leziune să fie malignă, radiologul utilizează un sistem de clasificare standardizat, cum ar fi sistemul BI-RADS (Breast Imaging Reporting and Data System). Acesta include următoarele categorii:

  • BI-RADS 1: Negativ – Nu există anomalii vizibile, țesutul mamar are un aspect normal.
  • BI-RADS 2: Leziuni benigne – Anomaliile identificate sunt non-canceroase și nu necesită tratament suplimentar.
  • BI-RADS 3: Probabil benign – Formațiunile au un aspect tipic pentru o afecțiune benignă, dar se recomandă monitorizare prin reevaluare ecografică la 6 luni.
  • BI-RADS 4: Suspiciune de malignitate – Leziunea prezintă unele caracteristici care ar putea indica un cancer. Se recomandă biopsie pentru confirmare.
  • BI-RADS 5: Puternică suspiciune de malignitate – Caracteristicile leziunii sunt tipice pentru cancer. Biopsia este obligatorie.
  • BI-RADS 6: Cancer confirmat – Diagnosticul de cancer a fost deja stabilit prin biopsie, iar ecografia este utilizată pentru evaluarea ulterioară a extinderii leziunii.

În cazul unui rezultat suspect sau incert, medicul va discuta cu pacientul opțiunile disponibile, care pot include următoarele etape:

  • Biopsie ghidată ecografic – Se prelevează un eșantion de țesut din zona suspectă pentru examinare histopatologică.
  • Investigații imagistice suplimentare – Cum ar fi mamografia sau RMN-ul, pentru a obține informații suplimentare despre natura leziunii.
  • Monitorizare regulată – Dacă leziunea este considerată probabil benignă, poate fi indicată monitorizarea prin reevaluări ecografice periodice pentru a observa eventualele modificări.

Limitele ecografiei mamare

Deși ecografia mamară este o metodă utilă pentru diagnosticarea anumitor afecțiuni ale sânului, ea are și limite, ceea ce poate impune utilizarea altor metode imagistice pentru a obține un diagnostic complet și precis. Limitele ecografiei sunt legate în principal de capacitatea sa de a detecta anumite tipuri de leziuni și de limitările tehnice ale metodei.

Ce nu poate detecta ecografia mamară

Există o serie de leziuni pe care ecografia mamară nu le poate diagnostica.

  • Microcalcificările

Ecografia nu este capabilă să detecteze microcalcificările, care sunt mici depozite de calciu în țesutul mamar. Acestea pot fi un semn precoce al cancerului de sân, mai ales al cancerului ductal in situ (o formă incipientă de cancer care se dezvoltă în canalele galactofore).
Pentru a identifica aceste microcalcificări, mamografia este metoda preferată, deoarece poate evidenția clar zonele în care sunt prezente aceste depozite de calciu.

  • Evaluarea completă a cancerului de sân

Deși ecografia poate detecta mase suspecte sau anomalii în țesutul mamar, nu poate confirma singură diagnosticul de cancer. Biopsia este necesară pentru a stabili natura malignă sau benignă a unei leziuni.
În plus, în unele cazuri, ecografia nu poate diferenția întotdeauna cu acuratețe între o tumoră benignă și una malignă. Anumite tumori maligne pot apărea pe ecografie ca leziuni benigne (cu margini netede sau aspect hipoecogen), ceea ce poate duce la rezultate fals-negative.

  • Leziuni foarte mici sau localizate profund

Ecografia are dificultăți în detectarea leziunilor foarte mici, mai ales dacă acestea sunt localizate profund în sân sau în apropierea peretelui toracic. Leziunile sub 5 mm pot fi dificil de identificat, în special dacă sunt situate într-o zonă densă a sânului.
În astfel de cazuri, mamografia sau RMN-ul pot oferi o imagine mai detaliată și o sensibilitate mai mare pentru detectarea anomaliilor mici.

  • Detectarea leziunilor multifocale și multicentrice

Dacă sunt prezente mai multe leziuni în diferite regiuni ale sânului (multifocale) sau în ambii sâni (multicentrice), ecografia poate să nu reușească să identifice toate aceste leziuni. RMN-ul este o metodă mai potrivită pentru a evalua extinderea bolii și pentru a detecta leziuni suplimentare.

ATENȚIE! Ecografia mamară nu se utilizează ca metodă singulară de screeningMamografia este metoda de screening pentru cancer mamar pentru toate categoriile de populații (cu risc crescut și cu risc obișnuit de cancer mamar). Ecografia mamară se adaugă mamografiei în screeningul pacientelor cu risc crescut de cancer mamar si a celor cu sânii denși la mamografie.

Majoritatea leziunilor mamare sunt vizibile atât mamografic, cât și ecografic; există însă și leziuni (chiar și cancere) vizibile numai mamografic (în special microcalcificările) sau numai ecografic. Există un procent foarte mic de leziuni care nu se văd nici mamografic, nici ecografic.

Ecografia mamară utilizează pentru diagnosticul diferențial al formațiunilor benigne de cele maligne (cancer) atât aspectul morfologic al unei formațiuni (ecografia în scara gri), cât și caracteristicile de vascularizație, utilizând examenul Doppler color, power Doppler șDoppler spectral.

Cu ajutorul ecografului se poate efectua și sonoelastografia (elastografia), ce permite diferențierea suplimentară a nodulilor maligni de cei benigni.

În plus, ecografia permite o foarte bună examinare a zonelor axilare și subclaviculare pentru aprecierea existenței/ absenței de adenopatii satelite. Ecografia mamară este utilizată și pentru ghidarea puncțiilor mamare percutane, abordul fiind mult mai facil, iar pacienta având un grad sporit de confort.


Cel mai eficient control al sânilor include întotdeauna un consult senologic însoțit de mamografie sau ecografie mamară (în funcție de vârstă). Tratarea cu superficialitate a unor senzații neobișnuite la nivelul sânilor și decizia de a nu consulta un medic senolog expert din timp reprezintă o greșeală pe care nicio femeie nu trebuie să o facă. Asta pentru că o durere de sân ignorată sau diagnosticată greșit de către un medic generalist poate ascunde afecțiuni serioase la nivelul sânilor.

Surse: 

American Cancer Society. “What Is a Breast Ultrasound? | Breast Cancer Screening.” Www.cancer.org, 2024, www.cancer.org/cancer/types/breast-cancer/screening-tests-and-early-detection/breast-ultrasound.html, accesat la 24.09.2024;
“Breast Ultrasound: When Is It Used & Procedure Details.” Cleveland Clinic, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/21496-breast-ultrasound, accesat la 24.09.2024;
John Hopkins Medicine. “Breast Ultrasound.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/breast-ultrasound, accesat la 24.09.2024;
Radiology (ACR), Radiological Society of North America (RSNA) and American College of. “Ultrasound – Breast.” Radiologyinfo.org, 11 Apr. 2018, www.radiologyinfo.org/en/info/breastus,accesat la 24.09.2024.

Articole din aceeasi categorie

Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.