RMN abdominal: recomandări, procedură, contraindicații
Când este necesar un RMN abdominal și ce probleme poate depista?
Există multe situații în care se recomandă efectuarea unui RMN abdominal:
- RMN abdomen superior este recomandat în următoarele cazuri:
- identifică afecțiuni de la nivelul organelor abdominale și țesuturilor din jur;
- analizează sănătatea organelor precum ficat, pancreas, colecist, splină, rinichi, glande suprarenale;
- depistează malformații vasculare;
- depistează hemoragii din zona abdominală;
- depistează boli inflamatorii intestinale;
- depistează afecțiuni pancreatice.
RMN abdomen inferior / RMN pelvin este recomandat în următoarele cazuri:
- depistează tumori din regiunea pelvină;
- depistează afecțiuni și/sau malformații ale organelor pelvine;
- identifică hemoragii;
- oferă informații despre structura peretului pelvin și capacitatea musculaturii pelvine;
- vizualizează compartimentul afectat și musculatura care nu funcționează în parametri normali;
- rol preoperatoriu – ghidaj pentru o eventuală intervenție chirurgicală;
- oferă informații pentru planul de tratament;
- descoperă disfuncții ale peretelui pelvin – organe/structuri pevine cu modificări
- identifică leziuni pelvine care sunt cauza mai multor afecțiuni precum incontinența urinară, incontinența fecală, constipația etc.
RMN abdomen total
RMN abdoment total este o metodă imagistică complexă ce depistează atât afecțiuni ale abdomenului superior (RMN abdomen superior), cât și afecțiuni ale abdomenului inferior (RMN abdomen inferior – RMN pelvin):
- Abdomen superior – afecțiuni bilio-pancreatice, afecțiuni hepatice, afecțiuni splenice, afecțiuni suprarenaliene, afecțiuni ale rinichilor;
- Abdomen inferior – patologia prostatei, patologia ginecologică, patologia testiculară, patologia rectală.
EnteroRMN
EnteroRMNeste o investigație imagistică prin rezonanță magnetică nucleară ce produce imagini detaliate ale tubului digestiv, ajutând în diagnosticarea afecțiunilor din această sferă.
Cât de eficient este un RMN abdominal?
Un RMN (rezonanță magnetică nucleară) abdominal este extrem de eficient în diagnosticarea și monitorizarea unei game largi de afecțiuni abdominale. Această metodă imagistică avansată oferă imagini detaliate ale organelor interne, inclusiv ficatul, pancreasul, rinichii, splina și vasele de sânge, fără a utiliza radiații ionizante. Eficiența sa constă în capacitatea de a detecta cu precizie tumori, inflamații, leziuni sau anomalii structurale, fiind deosebit de util în cazurile complexe sau în care alte metode, precum ecografia sau CT-ul, nu oferă suficiente informații.
RMN-ul abdominal este ideal pentru investigarea afecțiunilor hepatice (steatoza hepatică, ciroza), a bolilor inflamatorii intestinale (Crohn, colită ulceroasă) și pentru evaluarea cancerelor abdominale. În plus, datorită sensibilității sale ridicate, permite medicilor să identifice probleme într-un stadiu incipient, contribuind la un tratament mai eficient și la prevenirea complicațiilor.
Investigațiile imagistice IRM sunt recomandate ca metode complementare de diagnosticare/preoperatoriu/postoperatoriu pentru acuratețea pe care o garantează în detectarea anomaliilor structurale, de compoziție și de funcționare a oricărei zone a corpului. De asemenea, RMN-ul este o metodă imagistică neiradiantă și poate fi repetată de câte ori medicul radiolog face această recomandare.
Rolul rezonanței magnetice (IRM) este esențial în investigarea imagistică a abdomenului
- IRM este o metodă imagistică complementară ce aduce informații suplimentare ecografiei sau ecografiei CT și ajută pentru diagnosticul, ghidajul preoperator și stabilirea tratamentului afecțiunilor abdomenului superior și al abdomenului inferior;
- IRM abdominal prezintă cea mai mare acuratețe în vizualizarea structurilor de țesut moale din corp și de aceea, este cea mai eficientă metodă imagistică pentru obținerea unui diagnostic precoce;
- IRM este o metodă imagistică avansată neinvazivă, ce nu implică expunerea la radiații ionizante. Lipsa iradierii este importantă mai ales pentru persoanele tinere, femeile însărcinate și pentru personele ce trebuie să urmeze screening repetat pentru monitorizarea unei boli, mai ales în patologia oncologică;
- Avantajele majore ale IRM faţă de CT sunt date de caracterizarea mult mai bună a leziunilor focale intraparenchimatoase şi de lipsa iradierii;
- IRM abdominal este eficient în monitorizarea pacienților tratați pentru neoplasme pancreatice și pentru detecția precoce a recidivei tumorale;
- IRM abdominal identifică leziuni hepatice pe care examinarea CT sau ecografia nu le depistează, iar caracterizarea leziunilor este superioară prin rezonanță magnetică;
- Diferențiază cu precizie leziunile maligne de leziunile benigne din patologia suprarenală;
- Este o metodă neinvazivă de vizualizare a întregului aparat excretor – rinichi, uretere, vezică urinară.
- deficitul de vitamina K;
- terapie anticoagulantă orală cu diverși compuși de curmarină;
- boli hepatice;
- coagulare intravasculară diseminată.
Scăderea activității proteinei c survine în paralel cu:
Există două tirpuri de RMN: RMN cu substanță de contrast și RMN fără substanță de contrast.
Când este necesară substanța de contrast?
Substanța de contrast, cel mai frecvent pe bază de gadoliniu, este utilizată în RMN-ul abdominal pentru a evidenția mai clar detalii anatomice și funcționale ale organelor interne. Aceasta este necesară atunci când:
- Se investighează tumori sau mase anormale, pentru a distinge între țesuturile normale și cele patologice.
- Este nevoie de o evaluare precisă a fluxului de sânge în organe, cum ar fi ficatul, rinichii sau pancreasul.
- Se suspectează prezența unor leziuni vasculare (anevrisme, stenoză).
- Diagnosticul implică afecțiuni hepatice complexe, cum ar fi hemangioamele sau cancerul hepatic.
- Este nevoie de evaluarea detaliată a proceselor inflamatorii, precum pancreatita sau bolile inflamatorii intestinale.
Diferențe în acuratețea diagnosticului
RMN-ul fără substanță de contrast oferă o imagine detaliată a structurii organelor, fiind suficient pentru diagnosticul unor afecțiuni de bază sau pentru monitorizarea unor patologii deja cunoscute. Totuși:
- RMN-ul cu substanță de contrast permite identificarea și diferențierea mai precisă a tumorilor benigne de cele maligne.
- Contrastul ajută la evidențierea fluxului sanguin și a vascularizației, fiind esențial pentru diagnosticarea unor afecțiuni vasculare sau a metastazelor.
- În comparație cu RMN-ul fără contrast, cel cu contrast oferă o sensibilitate și o specificitate mai mare în detectarea afecțiunilor hepatice, renale și pancreatice.
Riscurile asociate substanței de contrast
Deși substanța de contrast pe bază de gadoliniu este considerată sigură pentru majoritatea pacienților, există anumite riscuri și efecte adverse:
- Reacții alergice: rare, dar pot include erupții cutanate, mâncărimi sau, în cazuri extreme, șoc anafilactic.
- Probleme renale: pacienții cu insuficiență renală severă pot dezvolta fibroză sistemică nefrogenică, o complicație rară dar gravă.
- Acumularea de gadoliniu: studii recente au arătat că gadoliniul poate rămâne în organism pe termen lung, dar efectele clinice sunt încă investigate.
- Disconfort temporar: unele persoane pot resimți greață, amețeli sau senzație de căldură după injectare.
Pentru a reduce riscurile, medicii evaluează întotdeauna starea de sănătate a pacientului înainte de a recomanda un RMN cu substanță de contrast. În cazurile în care contrastul nu este esențial, se preferă varianta fără contrast pentru a evita eventualele complicații.
Riscuri și contraindicații pentru RMN-ul abdominal
Dacă ai dispozitive medicale metalice implantate (stimulator cardiac, defibrilator cardiac implantabil, proteză articulară metalică, implanturi cohleare, valve cardiace artificiale, schije sau orice fragment metalic), nu vei putea să efectuezi investigația pentru că riști ca acestea să fie afectate.
Imaginea poate fi distorsionată de către respirație/ritm cardiac neregulat, dar și de către motilitatea digestivă. De aceea, este bine să urmezi cu atenție recomandările asistentului medical cu privire la felul în care trebuie să respire și trebuie să eviți să consume alimente cu cel puțin 6 ore înainte de investigație.
Spune medicului dacă suferi de insuficiență renală pentru că uneori poate fi contraindicată administrarea substanței de contrast. De asemenea, dacă suferi de diverse alergii, informează încă de la programare recepția și apoi medicul în privinţa acestui aspect pentru a nu suferi efecte adverse de la substanța de contrast utilizată.
Spune medicului dacă urmezi tratamente de substituție hormonală. Acesta îți va indica dacă este necesară o întrerupere a acestora pentru a putea efectua investigația.
Trebuie să stai nemișcat în timpul examinării pentru a obține imagini cât mai clare.
RMN-ul abdominal nu este recomandat în primul trimestru de sarcină. Încă nu au fost declarate efecte adverse ale substanței de contrast asupra fătului, dar medicul imagist adoptă această metodă preventiv pentru un plus de siguranță.
Anunță medicul imagist dacă ești în perioada de alăptare pentru a primi recomandări în ce privește stocarea laptelui matern. Cel mai probabil, nu vei putea să alăptezi în următoarele două zile după RMN-ul mamar pentru a te asigura că organismul tău a eliminat substanța de contrast.
