Gonoreea este o boală infecțioasă cu transmitere sexuală, cauzată de bacteria Neisseria Gonorrhoeae și reprezintă o problemă serioasă de sănătate publică în întreaga lume. De obicei, afectează zonele calde, umede ale corpului, precum uretra, vaginul, cervixul, uterul, trompele uterine, ochii, gâtul și anusul și poate afecta atât bărbații, cât și femeile. Gonoreea se transmite prin contact sexual neprotejat (vaginal, anal și oral) sau la naștere, afectând nou-născutul. Persoanele care au mai mulți parteneri sexuali sau care nu folosesc prezervativul sunt supuse unui risc mult mai mare de a contacta această boală.
Semnele și simptomele gonoreei
Simptomele apar în decursul a 14 zile de la contactare, deși există persoane care nu manifestă niciodată semne ale infecției până la apariția unor complicații.
La bărbați, primele simptome sunt, de obicei, apariția durerii sau unei senzații de arsură la urinare. Pe măsură ce infecția evoluează, pot apărea și alte simptome, precum:
- Urinări frecvente;
- Secreții de fluide din penis (albe, galbene sau verzui);
- Tumefierea sau înroșirea penisului;
- Senzație de durere sau umflarea testiculelor;
- Gât inflamat
- Infecție rectală – manifestată prin durere, mâncărime (prurit), secreție și crampe.
Infecția va rămâne în corp câteva săptămâni după ce simptomele sunt tratate. În anumite cazuri, gonoreea poate continua să provoace probleme după tratament, în zona uretrei și a testiculelor.
Femeile nu dezvoltă, de obicei, vreun simptom specific gonoreei. Atunci când apar, simptomele sunt blânde și pot fi confundate cu cele cauzate de alte tipuri de infecții, ceea ce le face foarte greu de identificat. Printre acestea, se numără:
- Secreție vaginala – subțire, cu aspect purulent și miros discret;
- Durere la contactul sexual (dispareunie);
- Sângerări abundente în timpul menstruației sau sângerări între menstruații;
- Dureri în gât;
- Senzația de arsură sau durere la urinare (disurie);
- Dureri ascuțite în zona inferioară a abdomenului;
- Febră.
La nou-născuți (după nașterile vaginale, cu o mamă care are gonoree netratată) se manifestă prin conjunctivita bilaterală – cu dureri oculare, roșeață și secreție purulentă.
Gonoreea – complicații
Femeile sunt mai expuse riscului de a dezvolta complicații, atunci când infecțiile nu sunt tratate din timp. Astfel, infecția poate migra din colul uterin către uter, trompele uterine și ovare. Această condiție este cunoscută drept Boala Inflamatorie Pelvină (numită în trecut anexită) și poate produce dureri severe. Evoluția bolii netratate sau tratate inadecvat, precum și reinfectarea, pot duce în timp la înfundarea trompelor uterine, care provoacă probleme de fertilitate – crește riscul de sarcină ectopica de până la 10 ori și scad șansele obținerii unei sarcini normale (infertilitate).
În cazul bărbaților, gonoreea poate cauza leziuni la nivelul uretrei. Există, totodată, riscul apariției unor abcese dureroase în interiorul penisului, ceea ce poate duce la probleme de fertilitate.
Atunci când gonoreea se răspândește în sânge (infecție gonococică diseminată), atât femeile cât și bărbații se pot confrunta cu afectarea articulațiilor (artrita), a inimii (endocardita) și a sistemului nervos (creier, măduva spinării). Aceste afecțiuni apar extrem de rar, dar sunt redutabile.
Diagnosticul și tratamentul gonoreei
Din fericire, antibioticele moderne pot trata majoritatea infecțiilor cu gonoree – tratamentul precoce și adecvat asigură vindecarea completă a bolii. Este important de reținut faptul că nu există remedii naturiste pentru gonoree. Dacă observați simptome, este recomandat să mergeți la medicul ginecolog pentru consult și investigații, urmat de tratament adecvat – automedicația este periculoasă. De asemenea, tratamentul se adresează tuturor partenerilor, datorită răspândirii rapide și riscului de reinfectare.
Cum prevenim gonoreea?
Cea mai potrivită metodă de prevenire a bolilor cu transmitere sexuala este utilizarea prezervativului la fiecare contact sexual. Pentru a putea diagnostica din timp o infecție cu gonoree, este important să efectuați periodic controalele și analizele de specialitate. De asemenea, trebuie să aveți o comunicare deschisă și sinceră cu partenerul și să discutați despre importanța prevenției. Dacă partenerul se confruntă cu simptome specifice, se recomandă evitarea contactului sexual și vizita la medic.
