RMN Cerebral (Cap) 3T și 1,5T - ce este si cum functioneaza?

IRM Cranio – Cerebral/RMN cap este o metodă imagistică de diagnostic neiradiantă și neinvazivă care utilizează un câmp magnetic și unde de radiofrecvență pentru a vizualiza anatomia și activitatea cerebrală și pentru a identifica eventualele afecțiuni cranio-cerebrale. Medicul radiolog va decide dacă este necesară utilizarea substanței de contrast pentru a mări acuratețea diagnosticului.

RMN-ul este un aparat cilindric care creează un câmp magnetic puternic în jurul pacientului. Câmpul magnetic format, împreună cu undele de radiofrecvență, modifică alinierea naturală a atomilor de hidrogen din organism. Undele radio ajung la nucleul atomilor de hidrogen și le modifică poziția, iar când aceștia se realiniază în poziția corectă, transmit semnale radio. Aceste semnale sunt trimise către un computer care le analizează și le convertește într-o imagine 3D a unui organ.

CÂND ESTE NECESAR UN RMN / IRM CEREBRAL?

IRM cerebral este efectuat la indicația unui medic specialist. Este o metodă de elecție în evaluarea structurilor cerebrale, fiind utilă în evaluarea și monitorizarea unei game diverse de patologii:

✓ Patologia tumorală – tumori cerebrale sau meningeale;
✓ Patologia vasculară - accident vascular cerebral, malformații arterio-congenitale, tromboza sinusurilor venoase, anevrisme;
✓ Patologia malformativă – malformații congenitale ale creierului, malformații congenitale ale meningelui;
✓ Patologia degenerativă – epilesia, hidrocefalia internă, atrofia cerebrală,;
✓ Patologia orbitei, nervilor optici și mușchilor globilor oculari - inflamații sau tulburări neuroendocrine, diplopie, tumori;
✓ Patologia urechii interne - inflamatorie, tumorală, malformativă, leziuni labirintice, anomalii vasculare;
✓ Patologia regiunii hipofizare - micro și macro- adenom hipofizar, vizualizarea tijei hipofizare;
✓ Patologie inflamatorie – encefalite, meningite, encefalopatii, leucodistrofii, scleroză multiplă;
✓ Patologia cerebrală în cazul unor boli sistemice - leucemie, limfom, HIV – SIDA;
✓ Patologie post – traumatică.

În anumite patologii, în completarea unei examinări standard, este necesară efectuarea de secvențe speciale, precum: angiografie RM (artrială/ venoasă), perfuzie RM, DTI + tractografie, Spectroscopie RM.

CUM NE PREGĂTIM PENTRU EFECTUAREA UNUI RMN CEREBRAL?

RMN-ul Cerebral nu necesită o pregătire prealabilă specială. Totuși, este indicat să nu mănânci și să nu bei lichide cu aproximativ 2-3 ore înainte de examinare.

Doamnelor le este recomandat să se demachieze înainte de investigație pentru că unele produse cosmetice conțin diferite pudre metalice care pot interfera cu imaginea.

Vino la RMN cu toate investigațiile și documentele medicale anterioare ce au legătură cu patologia investigată (ecografie, examene de laborator) și oferă informații depre istoricul tău medical (orice fel de afecțiune sau intervenție chirurgicală recentă). Toate acestea ajută medicul radiolog să ofere un diagnostic corect.

De asemenea, trebuie să te prezinți la medic cu două analize de sânge efectuate recent (ultimele 30 de zile) - uree și creatinină - pentru ca medicul să se asigure că nu există insuficiență renală.

Dacă suferi de diverse alergii, informează încă de la programare recepția și apoi medicul în privinţa acestui aspect pentru a nu suferi efecte adverse de la substanța de contrast utilizată.

Înaintea investigației, asistentul medical îți va solicita să scoți toate obiectele de metal deoarece acestea pot fi atrase rapid de către magnetul puternic. Informează medicul dacă ai orice fel de implant metalic (stent cardiac, pacemaker, sterilet) pentru că acesta poate să nu mai funcționeze corect după RMN și îți poți pune viața în pericol.

✓ stimulatoare cardiace sau defibrilatoare implantate;
✓ clipsuri vasculare metalice feromagnetice plasate pentru prevenirea hemoragiei din anevrisme;
✓ pompe de medicamente implantate sau externe (ca cele pentru administrarea insulinei, pentru analgezice sau chimioterapice);
✓ implanturi cohleare;
✓ cateterele cu componente metalice;
✓ gloanțe sau alte tipuri de fragmente metalice;
✓ un corp străin metalic din organism.

OBIECTE A CĂROR COMPONENȚĂ METALICĂ TREBUIE SĂ FIE CLARIFICATĂ DE CĂTRE MEDICUL/SPECIALISTUL CARE LE-A IMPLANTAT, ÎNAINTEA EFECTUĂRII EXAMENULUI RMN (dacă materialul este sau nu compatibil cu RMN-ul):

✓ plăci metalice, șuruburi, meșe metalice pentru repararea osului sau articulațiilor;
✓ tije vertebrale metalice și proteze articulare;
✓ sisteme de neurostimulare;
✓ unele tatuaje sau tatuajele permanente pentru sprâncene (pot altera imaginea și pot duce la apriția iritațiilor pielii sau umflare;
✓ pigmenții negri și albaștri sunt cei mai problematici);
✓ unele produse cosmetice sau lacuri de unghii care pot conține particule metalice;
✓ unele lucrări dentare, implanturi, obturații sau aparate dentare;
✓ gloanțe sau alte tipuri de fragmente metalice;
✓ bijuterii metalice, inclusiv piercing-uri corporale;

CÂT TIMP DUREAZĂ UN RMN CEREBRAL?

În medie, RMN-ul cerebral durează 30 de minute, dar perioada se poate prelungi până la 60 de minute dacă medicul radiolog consideră necesară o analiză amănunțită sau decide să utilizeze substanță de contrast, pentru a mări acuratețea imaginilor. Examinarea este alcătuită din serii de secvențe, care durează fiecare între 1 și 6 minute, cu mici pauze între ele.

INTERPRETAREA REZULTATELOR ANALIZEI IMAGISTICE PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ

Un rezultat RMN poate să fie gata și în luni de zile în majoritatea centrelor imagistice din țară. Pentru că știm cât de important este pentru tine să afli cât mai repede dacă ești bine, vei primi interpretarea rezultatelor în timp record. Rezultatul RMN-ului va fi eliberat în aproximativ 48-72 de ore din momentul efectuării investigației.

PERFUZIA RM CEREBRALĂ

Perfuzia RM este o metodă imagistică de evaluare a microvascularizației cerebrale, la nivelul patului capilar. Se urmăresc modificările de semnal date de concentrația unui trasor intravascular ce poate fi: exogen (substanța de contrast administrată i.v.) sau endogen (spini marcați - ASL- Arterial Spin Labeling).

Examinarea presupune achiziția rapidă de imagini ce măsoară semnalul înainte, în timpul și după trecerea bolusului de substanță de contrast. Pasajul bolusului de contrast provoacă modificări de semnal a căror analiză, în funcție de timp (curbe semnal/timp) permite evaluarea hemodinamicii cerebrale. Se pot calcula astfel mai mulți parametri, precum: volumul sangvin (CBV), fluxul sangvin (CBF), timpul mediu de tranzit (MTT), timpul până la atingerea concentrației maxime (TTP), procentul de recuperare a semnalului la sfârșitul pasajului, relativ la valorile precontrast (PSR- percent signal recovery), iar pentru fiecare dintre aceștia se creează o hartă.

Dintre parametrii enumerați, cel mai important este volumul sangvin cerebral (CBV - măsurat în ml/100g țesut cerebral), ce este o reprezentare directă a densității capilare, implicit a gradului de neovascularizație, asociat angiogenezei tumorale.

✓ diferențiere între patologie tumorală vs non tumorală (abces, leziuni demieliniazante tumefactive);

✓ evaluarea gradului tumoral, în special pentru glioame, cu impact asupra metodelor terapeutice de urmat și a prognosticului;

✓ în ghidarea intervențiilor chirurgicale (ex. biopsiile stereotactive - evidențierea zonei cu aspect tumoral pronuntat);

✓ evaluarea răspunsului la tratament (radio/chimioterapie), cu îmbunătățirea diferențierii între: progresie tumorală/ pseudoprogresie/ necroză postradică).

✓ accident vascular ischemic acut sau accident ischmic tranzitor - în aceste cazuri, perfuzia RM se poate folosi împreună cu secvența de difuzie (DWI) pentru evaluarea zonei de „penumbră ischemică” cu potențial de recuperare.

✓ stenoze vasculare - evaluarea gradului de afectare a hemodinamicii cerebrale în cazul unor stenoze vasculare: cervicale sau intracraniene.

✓ vasospasm - utilă în special pentru pacienții care au suferit o hemoragie subarahnoidiană acută.

Tractografie (DIFFUSION TENSOR IMAGING):

Tractografia (DTI) se bazează pe fenomenul de difuzie (mișcare browiniană) a moleculelor de apă în țesuturi.

Sistemul nervos central este compus din diverse componente ce prezintă caracteristici de difuzie diferite.

Astfel, în lichidul cefalorahidian (LCR), moleculele de apă prezintă viteza de mișcare maximă, iar mișcarea este liberă, neîngrădită în nicio direcție - difuzie izotropică.

✓ în substanța albă, difuzia apei este restricționată pe o direcție perpendiculară pe cea a fasciculelor nervoase.

Arhitectura axonilor, grupați în mănunchiuri paralele, acoperiți de tecile de mielină facilitează difuzia moleculelor de apă în direcția în care sunt orientate fasciculele. Dacă aplicăm gradienți de difuzie în cel puțin 6 direcții diferite, se poate calcula pentru fiecare pixel un tensor de difuzie ce descrie anizotropia difuziei. Folosind aceste date, se obțin hărți ce cartografiază poziția tractusurilor, direcția (roșu pentru stânga-dreapta; albastru pentru cranio-caudal și verde pentru anter-posterior) și gradul de anizotropie (indicat de intensitatea semnalului).

De asemenea, se pot calcula indici precum FA (fractional anisotropy) li ADC (coeficientul de difuzie aparenta).

Tractografia folosește datele tensorului de difuzie pentru a urmări tracturile nervoase de-a lungul întregii lungimi. Se pornește de la o zonă de interes (ROI), în general definit manual, iar algoritmii de urmărire a tracturilor caută voxeli adiacenți cu direcție predominantă a difuziei similară, stabilind astfel direcția tracturilor nervoase și reconstrucția 3D a acestora.

✓ planificarea intervențiilor neurochirurgicale;
✓ patologie neurodegenerativă, demențe, inclusiv maladia Alzheimer sau boala Parkinson;
✓ scleroză multiplă și alte boli demielinizante;
✓ patologia tumorală cerebrală;
✓ bepilespie;
✓ afecțiuni psihiatrice;
✓ leziuni traumatice cerebrale;
✓ patologie de cordon medular (ex. boli demielinizante, tumori, traumatisme);
✓ anomalii de dezvoltare cerebrală;
✓ evaluare a nervilor optici.

MĂ POT MIȘCA ÎN TIMPUL INVESTIGAȚIEI?

Calitatea imaginilor rezultate în urma RMN-ului depinde și de tine. Este foarte important să te relaxezi și să stai nemișcat pe parcursul RMN-ului pentru a obține o imagine cât mai clară și un rezultat final de calitate. Orice mișcare în timpul examinării duce la scăderea calității imaginii. Timpul va trece mai repede dacă închizi ochii și te relaxezi.

EXISTĂ EFECTE ADVERSE SAU RISCURI ALE RMN-ULUI CEREBRAL?

În unele cazuri este necesar ca pacientului să îi fie injectată substanţă de contrast, care ajută la identificarea ţesuturilor problematice. Dacă suferi de diverse alergii, informează medicul în privinţa acestui aspect pentru a nu suferi efecte adverse.

Nu uita să îndepărtezi toate obiectele metalice pe care le ai asupra ta și să informezi medicul dacă ai orice fel de implant metalic (stent cardiac, pacemaker, sterilet) pentru că acesta poate să nu mai funcționeze corect după RMN.

Persoanele claustrofone pot experimenta atacuri de panică din cauza lipsei de spațiu.

Alteori, pot exista reacţii adverse ușoare la substanţa de contrast, cum ar fi greaţă, ameţeală, dureri în corp sau de cap, iritaţii ale pielii, senzaţie de leşin, hipotensiune, transpiraţie abundentă, slăbiciune sau dificultăţi de respiraţie, umflături la locul injectării. Aceeaşi substanţă de contrast poate duce la apariţia complicaţiilor în cazul persoanelor care suferă de afecţiuni renale şi fac dializă. Astfel de simptome trebuie raportate imediat personalului medical sau ulterior investigației, medicului!

CÂND ESTE INDICAT RMN-UL CRANIO - CEREBRAL LA COPII?

RMN-ul Cranio-Cerebral se face la nou-născut în primele 6 luni (imediat postnatal) de viață și în urma unei recomandări a medicului pediatru. Investigația vizualizează anatomia creierului sugarului cu precizie și evidențiază eventualele anomalii – cicatrici, leziuni, infecții, malformații, tumori etc. Pentru a se asigura că bebelușul rămâne nemișcat pe toată perioada investigației, medicul va recomanda anestezie sau va administra sedative.