Știi ce este Mastita? Află totul despre infecțiile la sâni – cauze, simptome, diagnostic și tratament

Sâni tari, umflați și dureroși? Atunci, trebuie să afli mai multe despre mastită, infecție a sânului care se poate agrava dacă nu mergi la medic pentru diagnostic și tratament.

Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar Imagistică Medicală cu peste 20 de ani în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor mamare, îți transmite tot ce trebuie să știi despre mastită, o afecțiune mamară cu care se confruntă frecvent femeile, mai ales în perioada alăptării.

CUPRINS

MASTITA – INFORMAȚII GENERALE

SIMPTOME MASTITĂ

CAUZE ȘI FACTORI DE RISC MASTITĂ

DIAGNOSTIC MASTITĂ

TRATAMENT MASTITĂ

PROFILAXIE MASTITĂ – PREVENȚIE

CE ESTE MASTITA SAU INFLAMAREA SÂNILOR?

Pe scurt, mastitele reprezintă infecții ale sânului și sunt întâlnite mai ales la femei.

Explicată din punct de vedere medical, mastita este o infecție a glandelor mamare provocată de pătrunderea de bacterii la nivelului țesutului mamar, care determină simptome precum inflamație și durere.

ATENȚIE! Află că mastita necesită cât mai rapid un diagnostic și un tratament din partea medicului, iar netratarea acesteia poate duce la abces mamar. Dacă ești în perioada de alăptare, apelează la medicul ginecolog pentru diagnostic și tratament, cel mai probabil te confrunți cu mastită de lactație. În cazul mastitelor infecțioase și a oricăror alte modificări pe care le observi la nivelul sânilor, programează-te la medicul supraspecializat în Imagistica Sânului pentru o ecografie mamară.

• Mastita la femei

De regulă, mastita este o afecțiune mamară care se regăsește mai ales la femeile aflate în perioada reproductivă (18-40 de ani), ca urmare a apariției unei infecții la nivelul țesutului mamar. Cele mai multe cazuri de mastită sunt consemnate în perioada de sarcină și foarte mult, în timpul alăptării: până la 3% dintre femei sunt predispuse la mastită în alăptare.

• Mastita la bărbați

Deși foarte rar, mastitele pot să apară și la bărbați, mai ales în cazurile de ginecomastie (dezvoltarea în exces a sânilor la bărbați). De regulă, inflamarea sânilor și mărirea acestora are la bărbați drept cauză deficitul de testosteron sau excesul de estrogen. Dacă se observă modificări la nivelul sânilor de orice fel, este recomandată vizita la un medic supraspecializat în Imagistica Sânului pentru diagnostic și tratament.

CUM SE MANIFESTĂ MASTITA?

Dacă observi simptomele enumerate mai jos, programează-te de urgență la un medic radiolog specializat în Imagistica Sânului:

• Înroșirea pielii sânului;
• Durere sau senzație de arsură constantă;
• Inflamația sânului: sân umflat, mărit, cu volum;
• Creșterea temperaturii (37,8°C): sânul devine foarte cald și lucios;
• Senzația de greutate a sânului și disconfort la atingere;
• Scurgeri mamelonare;
• Sân tare la palpare;
• Alte manifestări ale mastitei pot fi: stare de oboseală, amețeală, dureri de cap, dureri musculare, stare de greață, febră și frisoane.

DE CE APARE MASTITA?

Cele mai frecvente cauze ale mastitei sunt:

MASTITELE INFECȚIOASE

INFECȚIILE BACTERIENE - infecție în organism cu bacterii și/sau virusuri care determină apariția de iritații și crăpături la nivelul sânului și mamelonului. Cea mai frecventă bacterie care poate infecta glandele mamare este Staphylococcus aureus, dar şi alte bacterii, precum Staphylococcus epidermis, şi o gamă largă de streptococi.

Germenii de la boli infecto-contagioase precum TUBERCULOZA SAU SIFLISUL,  care ajung în țesutul mamar

Mastitele infecțioase pot avea drept cauză și: FUMATUL, PURTAREA UNOR HAINE FOARTE STRÂMTE sau PIERCING-URILE NESTERILIZATE

MASTITA PERIDUCTALĂ/NEINFECȚIOASĂ

DILATĂRI ȘI NEREGULARITĂȚI ALE DUCTELOR GALACTOFORE: apare exctazia ductală și se manifestă prin îngroșarea pereților ductelor galactofere. BLOCAREA CANALELOR/DUCTELOR SÂNULUI: un duct blocat poate duce la mastită și se manifestă prin existența la nivelul sânilor a unei zone tari, dureroase, roșie și umflate.  

MASTITA DE LACTAȚIE

ANGORJAREA SÂNILOR: alăptarea incorectă  are drept complicație mastita, mai ales atunci când sânii nu sunt complet goliți de lapte după fiecare supt și are loc o acumulare excesivă de lapte cu eliminare defectuoasă. Acumularea de lapte duce la sâni greoi și dureroși și mai departe la „febra laptelui”, cauză frecventă a inflamației sânilor.

FACTORI DE RISC CE DUC LA APARIȚIA MASTITEI:

1. EPISOADE ANTERIOARE DE MASTITĂ (mastita are caracter recurent)
2. Boli cronice: DIABETUL ZAHARAT
3. Afecțiuni caracterizate de IMUNITATE SCĂZUTĂ ( infecție HIV)
4. Purtarea unor SUTIENE MULT PREA STRÂNSE în timpul sarcinii
5. LEZIUNI CUTANATE ce apar în timpul suptului
6. ALĂPTAREA INCORECTĂ
7. ANEMIA
8. DISPOZITIVE DE ALĂPTARE care duc la blocarea fluxului laptelui și la înmulțirea germenilor de pe suprafața mamelonului.

CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL DE  MASTITĂ?

Medicul ginecolog va începe consultația printr-un EXAMEN FIZIC, pentru a observa modificările de la nivelul sânului, și va continua cu ANAMNEZĂ, pentru a discuta simptomele și istoricul medical al pacientei.

Tipuri de mastită:

1. Acută – apare de regulă  în timpul alăptării și nu prezintă complicații
2. Cronică – cauzată de infecții bacteriene recurente sau dereglări hormonale
3. Carcinomatoasă – poate avea o evoluție gravă și complicații, determinată de cancerul mamar
4. Granulomatoasă – benignă, rară și  nu prezintă complicații

În cazul în care observi orice modificare la nivelul sânilor ce indică prezența unei mastite, programează-te pentru o ECOGRAFIE MAMARĂ la medicul supraspecializat în Imagistica Sânului. În cazul în care mastita apare în timpul lactației, mergeți la medicul ginecolog pentru o consultație senologică și acesta vă va indica pașii pe care trebuie să îi urmați mai departe.

În cazul în care pacienta prezintă simptome ale mastitei precum durere, piele înroșită, zone întărite sau leziuni, medicul imagist va opta în majoritatea cazurilor pentru ecografie mamară și în rare cazuri pentru mamografie (investigație imagistică ce se folosește de compresie) pentru a diminua disconfortul din timpul consultației.

Investigațiile imagistice sunt necesare pentru a garanta pacientei un diagnostic sigur și corect. În acest fel, medicul poate observa ecografic natura modificărilor și poate  face diferența dintre de exemplu, o mastită simplă și un abces mamar și astfel, poate oferi un tratament specific și eficient.

În cazul unui abces mamar sau alte complicații, medicul va recomanda investigații suplimentare precum prelevarea de probe de laborator. Medicul imagist poate sugera realizarea unei biopsii mamare, a unui examen citologic sau bacteriologic al secreției mamelonare sau prelevarea altor probe de laborator, toate acestea fiind  investigații necesare pentru a obține un diagnostic de certitudine. Acestea sunt mai degrabă măsuri de precauție, care au rolul de a exclude o afecțiune mai gravă, fiind binecunoscut faptul că simptomele cancerului mamar sunt similare celor ale mastitei.  

Cauza cea mai comună a apariției infecțiilor mamare este angorjarea sânilor (o umplere excesivă a sânilor cu lapte, cauzată de un dezechilibru dintre rezerva de lapte a mamei și cerințele copilului), 1 din 3 femei care alăptează fiind diagnosticată cu mastită, încă din primele 3 luni după ce a născut. Nu este totuși cazul să te sperii, bebelușul tău va putea să fie alăptat imediat după ce ai urmat tratamentul indicat de medic sau nici măcar nu vei fi nevoită să întrerupi alăptarea, dacă medicul va considera că te confrunți cu o mastită simplă, incipientă. Cel mai important în această situație este ca la apariția oricărei modificări de la nivelul sânilor ce indică prezența unei infecții mamare, pacienta să se prezinte cât mai rapid la medicul ginecolog pentru o consultație senologică.

În caz de angorjare a sânilor, mastita se dezvoltă pentru că există un exces de lapte și o eliminare defectuoasă a acestuia, sânii nu se golesc corespunzător la fiecare alăptare. Are loc staza laptelui în ductele galactofere și apar diverse modificări ale ductelor. Sistemul imunitar confundă proteinele din lapte stagnat cu o infecție virală/bacteriană și declanșează fenomenul inflamator. Prin urmare, sânii se umflă, sunt dureroși, roșii și pot apărea scurgeri mamelonare. Pot apărea și simptome  generale precum febră și frisoane, stare de oboseală generală, dureri de cap sau dureri musculare.

Cei mai frecvenți factori de risc ce duc la apariția mastitei în alăptare:

• Bebelușul nu este atașat corespunzător la sân și de aceea nu va consuma o cantitate suficientă de lapte;
• Alăptatul la intervale prea lungi de timp care duce la acumularea de lapte;
• Sugarul nu reușește să se hrănească suficient;
• Noul-născut nu este alăptat de la ambii sâni;
• Folosirea unui sutien prea strâns și poziție de somn care pune presiune pe sâni;
• Antecedente de mastită în sarcini anterioare.

Dacă nu golești sânul complet la fiecare alăptare nu este cazul să te alarmezi. Laptele mamei nu este un mediu propice pentru dezvoltarea de bacterii și acest lucru se va întâmpla în cazul în care laptele stagnează în mod repetat și prelungit. Totuși, ai grijă să nu provoci leziuni la nivelul sânului și a mamelonului și să golești pe cât posibil sânii la fiecare alăptare.

În cazul unui diagnostic de mastită, reține că infecția nu se extinde și asupra laptelui mamar. Cere sfatul medicului tău ginecolog pentru că ablactarea bruscă poate duce la complicații precum abcesul mamar.

CUM SE TRATEAZĂ MASTITA?

Mastita diagnosticată precoce este tratată rapid și dispare în câteva zile, fără complicații.

Dacă ai primit un diagnostic de mastită în facă incipientă și ești în perioada alăptării, vorbește cu medicul tău ginecolog înainte de a lua decizia de a înceta alăptarea noului născut. Mai ales că, un tratament adecvat poate ameliora simptomele unei mastite simple în aproximativ două zile.

Apelează la ajutorul medicului cât mai devreme pentru că amânarea tratamentului poate duce la complicații precum abcesul mamar.

Medicul îți va prescrie cel mai probabil antiinflamatoare și antibiotic pe cale orală, dacă va considera că este necesar. Până ajungi în cabinetului medic poți face câteva lucruri pentru a ameliora simptomele:

• Consumă multe lichide!
• Odihnește-te!
• Folosește comprese reci în zonele dureroase!
• Igienă ALĂPTARE: aplică, de cel puțin 3 ori pe zi, pe sânul afectat, o pânză curată, caldă și umedă, timp de 15 minute (pentru ca laptele să curgă mai ușor)!
• Poți lua un antiinflamator sau poți folosi un antiinflamator local (dacă ești însărcinată nu poți urma utiliza aceste medicamente)!

Principala recomandare în caz de angorjare a sânilor este ca mama să alăpteze atunci când copilul o cere (la 2-3 ore pe timpul zilei și la 4 ore pe timpul nopții) și să aibă grijă să golească sânii de lapte de fiecare dată. Dacă laptele stagnează în ductele galacotofore se produce o infecție Golirea sânilor de lapte previne extinderea și poate scurta evoluția infecției, în cazul unui diagnostic.

În această situație, decizia de a continua alăptarea este dependentă de gradul de avansare al infecției. 1.  În cazul unei mastite simple, diagnosticată timpuriu, mama va putea continua să alăpteze, ba chiar îi va fi recomandat să facă acest lucru cât mai frecvent. 2. În alte cazuri, pacientei cu un diagnostic de mastită i se administrează un tratament și va putea relua alăptarea în 1-2 zile. 3. Sunt și cazurile grave, unele cu abces mamar, în care medicul va sugera încetarea alăptării, cel puțin pe perioada spitalizării pacientei.

Consultați medicul înainte de a începe administrarea oricărui medicament în timp ce alăptați! Mai ales că, se recomandă mamei un antibiotic pe cale orală care să fie compatibil cu alăptarea şi care nu poate face rău bebeluşului.

INFECȚIA AFTELOR – aftele pot apărea mai ales în timpul alăptării atât în gura copilului, cât și la nivelul mamelonului și canalelor galactofore ale mamei. Dacă simptome precum durerea sau pielea roșie persistă, deși mama este sub tratament, acest lucru indică prezența aftelor.

ABCESELE MAMARE – principala complicație a mastitei este abcesul mamar. Se formează o pungă de puroi (abces) în aria infectată, iar femeia va observa o formațiune mamară fermă și dureroasă, o zonă eritematoasă la nivelul sânului, agravarea simptomelor generale descrise mai sus.

Dacă observi aceste simptome, este necesar să te programezi la o ecografie mamară, pentru ca medicul supraspecializat în Imagistica Sânului să poată vizualiza sânul în profunzime și să poate vedea dacă este vorba despre mastită sau chiar despre un abces mamar. Medicul va localiza precis abcesul mamar și va recomanda fie o puncție aspirativă, fie drenaj chirurgical și bineînțeles, va completa tratamentul prin administrarea de antibiotic pentru a distruge bacteria care provoacă infecția.

În cazul apariției unui abces mamar în lactație, femeile trebuie să evite alăptarea bebelușului la sânul afectat până medicul îi va indica momentul în care pot să reînceapă.

Mastita este  o afecțiune mamară care recidivează, mai ales în cazul femeilor aflate la menopauză, care prezintă un abces mamar. În acest caz, pacienta trebuie să țină sub strică supraveghere apariția și evoluția oricărei modificări de la nivelul sânilor și să  se prezinte periodic la medicul imagist. Netratată corespunzător, această infecție poate să evolueze în mastită cronică.

CUM SE PREVINE MASTITA?

Apariția mastitei, afecțiune mamară recurentă, poate fi prevenită astfel:

1. IGIENA SÂNILOR: spălați regulat sânii cu produse naturale și evitați produsele de igienă parfumate, care usucă pielea și produc iritații.
2. SUTIENUL CORECT: nu purtați sutiene mult prea strânse și alegeți materiale de calitate.
3. ODIHNĂ: odihna vă ajută să vă mențineți un sistem imunitar puternic.
4. ALĂPTARE CORECTĂ: poziția copilului în timpul alăptării trebuie să fie una corectă, acesta trebuie să cuprindă întreaga areolă, nu doar sfârcul.
5. ALĂPTARE REGULATĂ: hrăniți copilul de câte ori cere sau chiar mai des, dacă sânii sunt încă plini după alăptarea anterioară. Trebuie să vă asigurați că goliți complet sânii la fiecare hrănire sau să mulgeți laptele rămas dacă bebelușul nu cere deseori sân.

Fii sigură că ești bine! Vino la controlul mamar de rutină!

S-ar putea să te intereseze și...